Împăcare, substantiv
Sinonime:
acord, alinare, calmare, conciliație, conciliere, convenție, domolire, familiarizare, îmblânzire, îmbunare, împăcat, înțelegere, învoială, liniștire, potolire, reconciliere, (învechit) împăcăciune, (învechit) împăcăluire, (învechit) împăcătură, (învechit) împăceluire, (învechit) împăciuială, (învechit) păceluire, (învechit) păceluit, (învechit) păciuilire, (învechit) păciuire, (popular) împăciuire.
Conciliere, substantiv feminin Sinonime:
împăcare, unire, acord, conciliaţie.
Echilibru, substantiv neutru
Sinonime:
stabilitate, statornicie, cumpănă, cumpăneală, cumpănire, (rar) statică; (figurat) linişte, împăcare, tihnă, armonie.
Învoială, substantiv feminin
Sinonime:
acord, angajament, angajare, aprobare, aranjament, asentiment, aviz, combinație, condiție, consimţământ, consimțire, contract, convenţie, împăcare, încuviințare, îngăduință, îngăduire, înţelegere, învoire, legământ, pact, permisie, permisiune, tranzacție, voie, voință, vorbă, vrere, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit și regional) poslușanie, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) așezământ, (învechit) concesie, (învechit) concurs, (învechit) cuvânt, (învechit) pozvol, (învechit) sfat, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (învechit) volnicie, (Moldova și Bucovina) pozvolenie, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Banat) pogoadă, (prin Muntenia) prinsoare, (prin Oltenia și Banat) pogodeală, (regional) tocmă.
Pace, substantiv feminin
Sinonime:
linişte, tăcere, calm, serenitate, seninătate; împăcare, armonie, reculegere, reconciliere; înţelegere, acord, învoială.
Pacifica, verb
Sinonime:
a aduce împăcarea, a alina, a aplana, a armoniza, a atenua (durerea fizică), a calma, a concilia, a descrește, a diminua, a domoli, a împăca, a împăciui, a înlătura, a linişti, a micșora, a modera, a pondera, a potoli, a pune capăt, a readuce la pace, a reduce, a restabili liniștea sufletească, a restabili ordinea, a restabili pacea, a scădea, a slăbi, a tempera, a tranchiliza.
Refugiu, substantiv neutru Sinonime:
adăpost, fugă, retragere; (figurat) consolare, alinare, mângâiere, împăcare.
Senin, substantiv neutru Sinonime:
seninătate, limpezime, claritate, puritate, transparenţă; (figurat) linişte, pace, împăcare, calm, armonie, înţelegere, satisfacţie, fericire.
Seninătate, substantiv feminin Sinonime:
limpezime, claritate, puritate; (figurat) tihnă, linişte, pace, împăcare, calm, armonie.
Calmare, substantiv
Sinonime:
alinare; domolire, îmblânzire, îmbunare, împăcare, liniştire, potolire; atenuare.
Conciliaţie, substantiv
Sinonime:
conciliere, împăcare.
Păciuire, substantiv
Sinonime:
astâmpăr, calm, împăcare, liniște, odihnă, pace, pacificare, repaus, tihnă.
Împăcăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
conciliere, împăcare.
Împăciuire, substantiv
Sinonime:
acord, armonie, concordie, împăcare, înțelegere, pace, unire, (livresc) concert, (popular) potriveală.
Reconciliere, substantiv
Sinonime:
conciliere, împăcare, înțelegere, punere de acord, reapropiere, (învechit) reconciliare, (învechit) reconciliație.
Resemnare, substantiv
Sinonime:
abandon, acceptare, împăcare (cu răul), renunțare, (învechit) resemnaţie, (învechit) resignare, (învechit) resignație.
Îmblânzire, substantiv
Sinonime:
blândețe, calmare, domesticire, domolire, îmblânzeală, îmbunare, împăcare, liniștire, mângâiere, potolire, (figurat) atenuare, (învechit) blânzire, (învechit) dumesnicire.
Nărăvire, substantiv
Sinonime:
ceartă, deprindere, învăț, nărav, nărăveală, obicei (rău), obișnuință, (ironic) neînțelegere, (învechit) păsuire, (învechit) permisiune, (regional) împăcare, (regional) înțelegere.
Pacificaţie, substantiv (învechit)
Sinonime:
conciliere, împăcare, menținerea păcii, pacificare, reconciliere, restabilirea păcii, (variantă) pacificațiune.
Pacificare, substantiv
Sinonime:
aplanare, împăcare, înlăturare, liniștire, odihnă de veci, pace, restabilire a păcii, (învechit) pacificație, (învechit) păceluire, (învechit) păciuilire, (învechit) păciuire.
Împăcătoare, substantiv (învechit)
Sinonime:
jertfă de împăcare.
Împăcătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
iubire de pace, împăcare, liniștire, pace, pacificare.
Îmbunat, adjectiv
Sinonime:
binedispus, binevoitor, blând, calmat, consolat, convins, domolit, îmblânzit, împăcat, încurajat, îndreptat, liniștit, potolit, (învechit) împodobit. Îmbunat, substantiv
Sinonime:
binedispunere, consolare, îmbunare, împăcare, încurajare, potolire, (desuet) lingușire, (învechit) convingere, (rar) mângâiere, (regional) promisiune, (și figurat) îmblânzire.
Îmbunare, substantiv
Sinonime:
binedispunere, calmare, consolare, domolire, flatare, îmbunat, împăcare, încurajare, îndreptare, lingușeală, lingușire, liniștire, măguleală, măgulire, potolire, (învechit) convingere, (rar) mângâiere, (regional) promisiune, (și figurat) îmblânzire.
