Succedare
Succedare, substantiv
Sinonime: defilare, înșirare, înșiruire, perindare, prefirare, scurgere, succesiune, urmare, (figurat) derulare, (variantă) succedere.  
 

Succesiune
Succesiune, substantiv feminin
Sinonime: înşiruire, șir, succedare; moştenire, transmitere.  
 
Alungare
Alungare, substantiv
Sinonime: alungat, eliminare, exilare, fugărire, gonire, izgonire, îndepărtare, ostracizare, proscriere, relegare, relegație, repudiere, succedare, surghiunire, (învechit) sictirisire, (regional) risipitură.  
 
Alungat
Alungat, adjectiv
Sinonime: eliminat, exilat, fugărit, gonit, izgonit, îndepărtat, pribeag, prigonit, proscris, relegat, risipit, succedat, surghiunit, (învechit și popular) oropsit, (învechit) sictirisit, (regional) odârlit.

Alungat, substantiv
Sinonime: alungare, eliminare, fugărire, gonire, îndepărtare, succedare, (învechit) surghiun.  
 
Derulare
Derulare, substantiv
Sinonime: defilare, depănare, derulat, desfășurare, perindare, prefirare, succedare.  
 
Succesibilitate
Succesibilitate, substantiv
Sinonime: drept de succedare, ordine de succesiune.  
 
Alungătură
Alungătură, substantiv
Sinonime: alungare, alungat, eliminare, fugărire, gonire, îndepărtare, succedare, (regional) zogornire.  
 
Înlănțuire
Înlănțuire, substantiv
Sinonime: conexiune, corelație, deducere logică, ferecare, îmbrățișare, îmbrățișat, încătușare, înlănțuit, înșiruire, legare în lanțuri, legătură, raport, relație, strângere, strâns, strânsoare, strânsură, succedare logică, (cinema) anșeneu, (figurat) seducere, (lingvistică) concatenație, (livresc) consecuție, (rar) conexitate, (rar) suită.  
 
Succedere
Succedere, substantiv
Sinonime: succedare.  
 
Scurgere
Scurgere, substantiv
Sinonime: ciuruire, curgere, desfășurare, golire, perindare, prelingere, prelinsătură, scurs, scursoare, strecurare, succedare, trecere, (învechit și popular) scursură, (învechit) desecare, (regional) scurgătoare; (medicină) blenoragie, gonoree, leucoree, otoree, secreție, (regional) (scurgere de sânge) menstruație, (regional) diaree; (variantă) (învechit) scurere.  
 
Vârtejire
Vârtejire, substantiv (învechit)
Sinonime: întoarcere (din drum), învolburare, rotire, vârtejuire, zbatere, (astronomie) vârtej, (figurat) succedare, (învechit) vârtejitură.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Dictoo
Dicționar