Practic (practică)
Practic (practică), adjectiv
Sinonime: abil, aplicat, bun, capabil, comod, competent, destoinic, deștept, dibaci, dotat, economicos, eficace, ergonomic, experimentat, folositor, funcțional, ingenios, iscusit, isteț, încercat, îndemânatic, înzestrat, lesnicios, maniabil, materialist, meșter, pozitiv, practician, pragmatic, pregătit, priceput, realist, util, utilitar, utilitarist, valoros, versat, vrednic.  
 
Practica
Practica, verb
Sinonime: a exercita, a profesa, a se ocupa (cu ceva).

Practică, substantiv feminin
Sinonime: abilitate, aplicare, capacitate, competență, datină, deprindere, destoinicie, dexteritate, dibăcie, exercitare, exercițiu, experiență, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, obicei, practicare, pregătire, pricepere, procedură, profesare, repetare, seriozitate, știintă, talent, ușurință, valoare, vrednicie.  
 
Practicabil (practicabilă)
Practicabil (practicabilă), adjectiv
Sinonime: util, folositor, aplicabil; accesibil, bun.  
 
Practicabilitate
Practicabilitate, substantiv
Sinonime: accesibilitate, viabilitate.  
 
Practicare
Practicare, substantiv
Sinonime: aplicare, cultivare, exercitare, folosire, întrebuințare, practică, profesare, utilizare.  
 

Abjura
Abjura, verb
Sinonime: a nega, a tăgădui, a se lepăda, a renega, a renunța public la religia sa, a renunța la o opinie, a abandona o practică.  
 
Accesibil (accesibilă)
Accesibil (accesibilă), adjectiv
Sinonime: abordabil, practicabil, convenabil, elementar, simplu, ușor, inteligibil, la îndemână.  
 
Aplica
Aplica, verb
Sinonime: a pune, a aşeza, a fixa, a potrivi, a prinde, a lipi; a folosi, a întrebuinţa, a administra, a pune in practică (ceva).

Aplică, substantiv
Sinonime: aplicație, candelabru, lampă, luminar, plafonieră.  
 
Aplicare
Aplicare, substantiv feminin
Sinonime: aplicat, fixare, folosire, întrebuințare, potrivire, punere în practică, realizare concretă, utilizare; (figurat) aplecare, aplicație, aptitudine, deprindere, înclinare, predispoziţie, talent.  
 
Aplicaţie
Aplicaţie, substantiv feminin
Sinonime: aplicare, aptitudine, efort, execuție, funcție, înclinație, însușire, pasiune, predispoziție, punere în practică, râvnă, sârguinţă, silinţă, talent, vocație; cerere-tip, formular; întrebuințare, utilizare, uzaj; (informatică) logicial, program; (variantă) aplicațiune.  
 
Carosabil (carosabilă)
Carosabil (carosabilă), adjectiv
Sinonime: rutier, accesibil, practicabil.  
 
Cultiva
Cultiva, verb
Sinonime: a (se) instrui, a citi, a crește, a deveni cult, a educa, a îngriji și a recolta, a întreține, a învăța, a lucra (pământul), a planta, a practica (pamfletul), a se civiliza, a se rafina, a se stila, a semăna, a-(și) îmbogăți spiritul, a-și îmbogăți cunoștințele, (figurat) a dezvolta, (figurat) a face crească, (figurat) a face se dezvolte, (figurat) a se ciopli, (figurat) a se cizela, (figurat) a se ocupa cu râvnă de ceva, (figurat) a se ocupa sârguitor, (figurat) a se subția, (figurat) a se șlefui, (învechit și figurat) a se roade, (învechit) a se politici, (variantă) a cultivi.  
 
Destoinicie
Destoinicie, substantiv feminin
Sinonime: abilitate, aptitudine, capacitate, competență, cunoaștere temeinică, demnitate, dexteritate, dibăcie, diligență, eminență, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, înțelegere, moștenire, pătrundere, pregătire, pricepere, sârguință, seriozitate, știință, talent, ușurință, valoare, vrednicie, (învechit și popular) hărnicie, (învechit și regional) meșterie, (învechit) iscusire, (învechit) marafet, (învechit) merit, (învechit) nimereală, (învechit) nimerire, (învechit) perilipsis, (învechit) piotimie, (învechit) practică, (învechit) precepătură, (învechit) pricepătură, (învechit) priceput, (învechit) vârtoșie, (învechit) vârtute, (învechit) volnicie, (popular) meșteșug, (popular) meșteșugire, (regional) apucătură, (regional) pamet, (regional) pricepuție, (variantă) (învechit) dostoinicie.  
 
Exercita
Exercita, verb
Sinonime: a practica, a îndeplini, a profesa.  
 
Exerciţiu
Exerciţiu, substantiv neutru
Sinonime: deprindere, temă, practică, exercitare, îndeplinire, acțiune, activitate, instrucție, mișcare, antrenament, manevră, compoziție.  
 
Exersa
Exersa, verb
Sinonime: a studia, a practica, (regional) a slomni, a cânta, a face exerciții.  
 
Experienţă
Experienţă, substantiv feminin
Sinonime: experiment, experimentare, verificare, constatare, cercetare, probă, încercare, practică, rutină, (învechit) ispită, ispitire.  
 
Face
Face, verb
Sinonime: a (se) produce, a lucra, a alcătui, a realiza, a construi, a zidi, a ridica, a genera, a procrea, a stabili, a institui, a întocmi, a elabora, a îndeplini, a efectua, a înfăptui, a crea, a izvorî, a da formă, a dura, a edifica, a plăsmui, a imagina, a scrie, a picta, a naște, a da viață, a aduce pe lume, a rodi, a da roade, a provoca, a transforma, a (se) preface, a deveni, a însuma, a valora, a petrece, a parcurge un interval de timp, a săvârși, a făptui, a comite, a executa, a practica, a exercita, a se ocupa cu ceva, a se afla, a se găsi, a pregăti, a aranja, a curăța, a aprinde, a găti, a împărți cărțile de joc, a proceda, a se comporta, a se descurca, a introduce, a ține, a organiza, a vorbi, a rosti, a vrăji, a fermeca, a pricinui, a cauza, a se îndrepta, a o lua spre, a ajunge, a se preschimba, a se ivi, a crește, a se forma, a se arăta, a părea, a da impresia, a se abate, a se îndepărta, a dobândi, a căpăta, a-și căuta, a i-o plăti cuiva, a se răzbuna.  
 
Fidel (fidelă)
Fidel (fidelă), adjectiv
Sinonime: adept, adorator, creștin, statornic, devotat, credincios, discipol, fervent, practicant, prozelit; constant, corect, onest, cinstit, just, loial, sincer; literal, exact, precis, sigur, neîndoielnic, veritabil; nestrămutat, (livresc) leal, (regional) slugarnic, (învechit) smerit.  
 
Folosi
Folosi, verb
Sinonime: a (se) întrebuinţa, a (se) servi, a (se) sluji, a (se) utiliza, a ajuta, a aplica, a avea folos, a beneficia, a câştiga, a circula, a consuma, a face uz, a fi de folos, a fi util, a pierde, a practica, a prii, a profita, a recurge, a trage folos, a uza, (învechit și popular) a prinde, (regional) a vestegălui.  
 
Isteţime
Istețime, substantiv feminin
Sinonime: abilitate, agerime, destoinicie, deșteptăciune, dexteritate, dibăcie, duh, ingeniozitate, inteligență, iscusință, isteție, îndemânare, minte, perspicacitate, pricepere, spirit, știință, talent, ușurință, viclenie, vicleșug, (figurat) ascuțime, (figurat) ascuțire, (învechit și popular) glagore, (învechit și regional) meșterie, (învechit) iscusire, (învechit) isteciune, (învechit) istețeală, (învechit) ișchiuzarlâc, (învechit) îndrăzneală, (învechit) marafet, (învechit) politichie, (învechit) practică, (învechit) viclenire, (învechit) viclenit, (învechit) vicleșugire, (învechit) vioiciune, (popular) hâtrie, (popular) meșteșug, (popular) meșteșugire, (regional) apucătură, (regional) pricepuție, (regional) schităcie.  
 
Îndeletnici
Îndeletnici, verb
Sinonime: a se ocupa, a practica, a face o meserie.  
 
Obişnui
Obişnui, verb
Sinonime: a (se) aclimatiza, a (se) acomoda, a (se) adapta, a (se) deda, a (se) deprinde, a (se) familiariza, a (se) folosi des, a (se) învăţa, a practica, a se împăca, (învechit) a (se) obicinui, (învechit) a (se) obiciui, (învechit) a metahirisi, (învechit) a se politici, (popular) a se îndătina, (regional) a (se) hârsi, (Transilvania) a sucui.  
 
Posibil (posibilă)
Posibil (posibilă), adjectiv
Sinonime: acceptabil, admisibil, autorizat, convenabil, cu putinţă, eventual, fezabil, imaginabil, licit, permis, potențial, practicabil, probabil, realizabil, virtual, (învechit și regional) putincios.  
 
Praxis
Praxis, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: experienţă, rutină, practică.  
 
Profesa
Profesa, verb
Sinonime: a practica, a exercita, a îndeplini; a lucra; a declara, a susţine, a afirma.  
 
Teoretic (teoretică)
Teoretic (teoretică), adjectiv
Sinonime: abstract, conceptual, conjectural, gândit numai, ipotetic, în principiu, în vorbe, noțional, rupt de practică, speculativ, utopic, (învechit) hipotetic, (învechit) teoreticesc, (învechit) teoric, (învechit) teoricesc, (învechit) teorie.  
 
Ușor (ușoară)
Ușor (ușoară), adjectiv
Sinonime: iute, sprinten, vioi; suplu, gingaş, fin; mic, slab, redus; (figurat) liniştit, plăcut, odihnitor; comod, superficial, frivol, neserios; bun, practicabil; neîncărcat, neîmpovărat.  
 
Utiliza
Utiliza, verb
Sinonime: a aplica, a circula, a (se) consuma, a dispune de, a face uz de, a (se) folosi, a întrebuinţa, a mania, a practica, a pune în practică, a recurge la, a (se) servi, a (se) sluji, a umbla, a uza.  
 
Uzanţă
Uzanţă, substantiv feminin
Sinonime: convenienţă, convenție, cutumă, datină, normă, obicei, practică uzuală, rânduială, regulă, tipic, uz, (învechit) şart.  
 
Viabil (viabilă)
Viabil (viabilă), adjectiv
Sinonime: durabil, rezistent, trainic, (învechit) vital; (despre șosele) carosabil, practicabil.  
 
Ludic (ludică)
Ludic (ludică), adjectiv
Sinonime: divertizant, glumeț, recreativ, sprințar, (învechit) divertisant; (prin extensie) fără finalitate practică, gratuit.  
 
Rezident
Rezident, substantiv masculin
Sinonime: locuitor, locatar, ocupant; (medic rezident) absolvent medicinist care îşi perfecţionează practica în spital.  
 
Abilita
Abilita, verb
Sinonime: a conferi dreptul de a practica o anumită profesiune; a autoriza, a delega, a împuternici, a învesti.  
 
Creştin
Creştin, substantiv
Sinonime: catolic, chip, copt, credincios, faţă, figură, greco-catolic, individ, ins, melchit, om, ortodox, paleocreștin, persoană, practicant, protestant.  
 
Cultivare
Cultivare, substantiv
Sinonime: cultură, lucrare, lucrat, practicare, instruire, educare, stilare.  
 
Efectuare
Efectuare, substantiv
Sinonime: creare, desfăşurare, efectuire, executare, execuție, facere, împlinire, (aducere la) îndeplinire, înfăptuire, practicare, pregătire, prestare, prestație, punere în aplicare, realizare, săvârșire, (învechit) săvârșit.  
 
Execuţie
Execuție, substantiv
Sinonime: acomplisement, amorsare, aplicare, aplicat, demarare, efectuare, executare, facere, făurire, implementare, inițializare, interpretare, intonare, împlinire, îndeplinire, înfăptuire, lansare, lucrătură, pedeapsă corporală, punere în practică, realizare, săvârșire, ucidere, (învechit) săvârșit.  
 
Exercitare
Exercitare, substantiv
Sinonime: efectuare, practicare, profesare, realizare, (învechit) exersare, (rar) exercițiu.  
 
Folosire
Folosire, substantiv
Sinonime: aplicare, consumare, folosinţă, întrebuințare, purtare, practicare, utilizare.  
 
Sadomasochist
Sadomasochist, substantiv
Sinonime: practicant de sadomasochism.  
 
Empirism
Empirism, substantiv
Sinonime: asociaționism, evoluționism, genetism, neopozitivism, practică, pragmatism, rutină, senzualism.  
 
Realizabil
Realizabil, adjectiv
Sinonime: executabil, fezabil, posibil, practicabil.  
 
Masturba
Masturba, verb
Sinonime: a practica masturbația, a practica onanismul, (argou) a face laba.  
 
Pezevenclâc
Pezevenclâc, substantiv
Sinonime: codoşie, codoşlâc, escrocherie, hoţie, impostură, înşelăciune, înșelătorie, proxenetism, pungăşeală, pungășie, șarlatanie, șmecherie, (articulat) practicarea prostituției; (variante) pezevenglâc, pezeventlâc.  
 
Utilizabil
Utilizabil, adjectiv
Sinonime: carosabil, folosibil, întrebuinţabil, practicabil, util.  
 
Utilizare
Utilizare, substantiv
Sinonime: aplicare, consumare, folosinţă, folosire, întrebuințare, practicare, uzaj.  
 
Procatori
Procatori, verb
Sinonime: (învechit și regional) a exercita funcția de avocat, a practica avocatura.  
 
Obicină
Obicină, substantiv (învechit)
Sinonime: deprindere, lege, obicei, obișnuință, practică religioasă, ritual, tabiet, (învechit) impozit, (variantă) obâcină.  
 
Plugări
Plugări, verb
Sinonime: (regional) a fi plugar, a lucra pământul cu plugul, a păuri, a plugui, a practica ocupația de plugar, a umbla cu plugușorul.  
 
Maistori
Maistori, verb
Sinonime: (regional) a practica o meserie.  
 
Jucabil
Jucabil, adjectiv
Sinonime: executabil, interpretabil, permis, practicabil, realizabil, reprezentabil, ușor de jucat.  
 
Lucrabilitate
Lucrabilitate, substantiv
Sinonime: ductilitate, maleabilitate, practicabilitate.  
 
Implementa
Implementa, verb
Sinonime: a aplica, a duce la bun sfârșit, a implanta, a instala, a integra, a introduce, a îndeplini, a pune în funcțiune, a pune în operă, a pune în practică, a realiza.  
 
Acupunctor
Acupunctor, substantiv
Sinonime: acupuncturist, medic (care practică acupunctura), presopunctor.  
 
Observanță
Observanță, substantiv
Sinonime: acceptație, normă (religioasă), obediență, observare, observație, practică, reglement, regulament, regulă, rit, statut, sumisiune.  
 
Accesibilitate
Accesibilitate, substantiv
Sinonime: abordabilitate, comprehensibilitate, facilitate, inteligibilitate, lizibilitate, practicabilitate.  
 
Rezonabilitate
Rezonabilitate, substantiv
Sinonime: bun simț, practicabilitate, raționalitate.  
 
Stagiu
Stagiu, substantiv
Sinonime: armată, noviciat, perioadă de pregătire, practică, situație tranzitorie, stagiatură.  
 
Genetism
Genetism, substantiv
Sinonime: empirism, practică.  
 
Profesui
Profesui, verb (învechit)
Sinonime: a exercita, a face, a practica, a profesa.  
 
Intuba
Intuba, verb
Sinonime: (medicină) a practica o intubație.  
 
Superstiţie
Superstiţie, substantiv
Sinonime: credulitate, eres, fetișism, naivitate, practică superstițioasă.  
 
Sodomiza
Sodomiza, verb
Sinonime: a practica sodomia.  
 
Metahirisire
Metahirisire, substantiv (învechit)
Sinonime: administrare, deprindere, dorință, practicare, utilizare.  
 
Pregătire (pregătiri)
Pregătire (pregătiri), substantiv
Sinonime: aranjare, capacitate, carte, competență, creare, cultură, cunoștință, destoinicie, facere, făcut, formare, formație, gătire, gătit, instrucție, instruire, îndrumare, însușire de cunoștințe, învățătură, meditare, meditație, pregătit, preparare, preparat, pricepere, punere la punct, seriozitate, valoare, vrednicie, (învechit și popular) hărnicie, (învechit și popular) slovă, (învechit și regional) cărturărie, (învechit) minte, (învechit) practică, (învechit) pricopseală, (învechit) pricopsire, (învechit) știință, (învechit) volnicie, (la plural) preparative, (plural) cunoștințe, (plural) studii, (rar) preparație, (regional) scrisoare.  
 
Păuri
Păuri, verb (regional)
Sinonime: a lucra pământul, a practica agricultura, (popular) a plugări.  
 
Obişnuire
Obişnuire, substantiv
Sinonime: aclimatizare, acomodare, adaptare, dedare, deprindere, familiarizare, practicare, utilizare (frecventă), (învechit) obicinuire, (învechit) obiciuire.  
 
Întrebuinţare
Întrebuinţare, substantiv
Sinonime: aplicare, aplicație, atribuție, consum, consumare, consumație, folosință, folosire, menire, practicare, purtare, purtat, servire, utilizare, uz, uzură, (învechit) abuz, (învechit) apucătură, (învechit) întrebuințire, (învechit) obicei, (învechit) obligativitate, (învechit) trebuință, (învechit) uzaj.  
 
Ispitire
Ispitire, substantiv
Sinonime: ademenire, analiză, cercetare, demers, examinare, experiență, gustare, intervenție, ispitit, ispititură, încercare, observare, observație, practică, rutină, scrutare, seducere, sforțare, studiere, studiu, tentație, urmărire pe furiș.  
 
Profesare
Profesare, substantiv
Sinonime: exercitare, practicare, (învechit) exersare.  
 
Obicinui
Obicinui, verb (învechit)
Sinonime: a avea obiceiul, a practica, a se deprinde, a se familiariza, a se obișnui.  
 
Iatrologie
Iatrologie, substantiv
Sinonime: medicină, practică medicală, știința medicală.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Dictoo
Dicționar