Orbi, verb Sinonime:
a-şi pierde vederea, a nu vedea; a înşela, a amăgi, a deruta.
Orbiciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
orbire, pierdere a vederii, (învechit) orbie, (învechit) orbime.
Orbicular, adjectiv
Sinonime:
circular, globular, orbiculat, rotund, sferic, sferiform, sferoidal; (substantivat) sfincter.
Orbie, substantiv (popular)
Sinonime:
(medicină) anopsie, lipsă de vedere, orbire, (învechit) orbiciune, (învechit) orbime, (învechit) orbitură, (regional) orbeală; (figurat) inconștiență, lipsă de rațiune, rătăcire.
Orbime, substantiv (învechit)
Sinonime:
(medicină) orbire, (învechit) orbiciune, (învechit) orbie; (figurat) inconștiență, lipsă de rațiune, rătăcire.
Orbire, substantiv feminin Sinonime:
cecitate; (figurat) rătăcire, inconştienţă, nebunie.
Orbiș, adverb
Sinonime:
la întâmplare, pe dibuite, urbiș, (figurat) fără chibzuință, (figurat) nebunește, (și figurat) orbește.
Orbit, adjectiv
Sinonime:
lipsit de vedere, cu vederea slăbită; (la figurat) cu mintea întunecată, fără discernământ, scos din minți, înnebunit, zăpăcit; fermecat, fascinat, uluit.
Orbită, substantiv
Sinonime:
cerc, rond, (învechit şi popular) crug; elipsă, rotație, tur; (anatomie) cavitate, (popular) găvan, scovârlie, văgăună, (învechit şi regional) melci; (la figurat) sferă de activitate, sferă de influență. Orbita, verb
Sinonime:
a gravita, a se învârti pe o anumită orbită.
Orbitor, adjectiv
Sinonime:
ebluisant, (figurat) uluitor.
Orbitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
(medicină) lipsă de vedere, orbire, (învechit) orbiciune.
Albeață, substantiv feminin
Sinonime:
(medicină) leucom, nefelion, noiță, pată pe ochi, pânză, (impropriu) cataractă, (învechit și regional) ceață, (Moldova și Transilvania) pohoială, (popular) apă-albă, (popular) perdea, (prin Transilvania și Banat) preveșteală, (regional) pieliță, (regional) pielușină, (regional) sclerotică; alb, albeală, alboare, căruntețe, (învechit) albie, (rar) albiciune, (rar) albime; (botanică) cerențel, punga-babei; (figurat) azur, claritate, lumină, orbire.
Cecitate, substantiv feminin
Sinonime:
(medicină) ablepsie, orbire; (cecitate diurnă) hemeralopie, (popular) orbul găinilor; (cecitate verbală) alexie.
Chiorî, verb Sinonime:
a orbi; (reflexiv) a se uita cu atenţie, a se holba, a căsca ochii.
Circular (circulară), adjectiv
Sinonime:
rotund, (rar) rond, (popular) rotilat, rotocol, (regional) rotocolit, (livresc) orbicular, rotativ, giratoriu, rotat.
Crug, substantiv neutru
Sinonime:
orbită; ciclu solar, ciclu lunar; bolta cerească.
Elipsă, substantiv feminin
Sinonime:
omitere, omisiune, lipsă, neglijare, uitare, absență; oval, orbită, tur.
Găvan, substantiv neutru
Sinonime:
adâncitură, cavitate, coastă, crov, dâmb, deluşor, dolmă, gaură, hău, movilă, orbită, prăpastie, scobitură; blid, borcan, chisea, farfuriuță, lingură, polonic, scafă, strachină.
Luminos (luminoasă), adjectiv
Sinonime:
strălucitor, senin, clar, limpede, evident, strălucit, orbitor, flamboaiant, fulgurant, exploziv, fulminant, radiant, radios, strigător, răsunător, rezonant.
Orbeşte, adverb
Sinonime:
pe dibuite, la întâmplare, nebuneşte, în mod inconştient, pătimaş, fără raţiune, orbiș.
Traiectorie, substantiv feminin
Sinonime:
cale, curbă, cursă, direcție, drum, itinerar, linie, mișcare, orbită, parabolă, parcurs, rută, traiect, traseu, (astăzi rar) marșrut, (figurat) carieră profesională, (figurat) evoluție, (învechit, în Moldova) șleau; (variante învechite) trajectorie, trajetorie.
Viu (vie), adjectiv Sinonime:
însufleţit, trăitor, animat; plin de viaţă, plin de energie, dinamic, intens, puternic, (despre sunete) răsunător, pătrunzător, puternic; strălucitor, aprins, tare, orbitor, luminos.
Ablepsie (ablepsii), substantiv feminin (medical)
Sinonime:
lipsă a vederii; cecitate; orbire.
Ambliopie, substantiv
Sinonime:
(medicină) amauroză, cecitate, orbire, (popular) ochiul leneș.
Giraţie, substantiv
Sinonime:
circumvoluție, circumvoluțiune, orbită, revoluție, rotaţie, tur, virvoltă.
Globular, adjectiv
Sinonime:
bulbiform, ca un glob, capituliform, exorbitat, globoid, globulos, glomerulat, orbicular, orbiculat, rotund, sferic, sferiform, sferoidal, sferular, (învechit) sfericesc; (locuţiune) (fontă globulară) fontă de structură granuloasă.
Revoluțiune, substantiv
Sinonime:
agitație, bulversare, cataclism, insurecție, răscoală, răsculare, răzmeriță, răzvrătire, rebeliune, revoltă, revoluție, schimbare, sedițiune, subversiune, transformare; cerc, ciclu, circuit, curbă, girație, înconjur, orbită, perioadă, rotație, tur.
Anoftalmie, substantiv
Sinonime:
(medicină) anopsie, orbie.
Întunecător, adjectiv
Sinonime:
(figurat) orbitor.
Ebluisa, verb
Sinonime:
(despre lumină) a întuneca vederea, a lua ochii, a orbi; (la figurat) a surprinde, a uimi, a ului.
Ebluisare, substantiv
Sinonime:
întunecare (momentană), orbire; (figurat) surprindere, (figurat) uluire.
Ebluant, adjectiv (învechit)
Sinonime:
ebluisant, orbitor.
Anopsie, substantiv
Sinonime:
(medicină) cecitate, lipsă a vederii, orbire, (popular) orbie.
Scovârlie, substantiv (popular)
Sinonime:
bulb, glob, orbită, scăfârlie, scobitură.
Sferiform, adjectiv
Sinonime:
globular, orbicular, sferic, (impropriu) rotund, (învechit) sfericesc, (rar) sferular.
Orbeală, substantiv (regional)
Sinonime:
orbire, (popular) orbie, (variantă) urbală.
Urbi, verb (învechit)
Sinonime:
a orbi.
Urbiș, adverb (popular)
Sinonime:
orbiș.
