Mâlci, verb Sinonime:
a tăcea, a amuţi.
Mălcomie, substantiv (învechit)
Sinonime:
liniște, odihnă, tăcere.
Mâlcomiș, adverb (învechit)
Sinonime:
fără zgomot, pe furiș, pe nesimțite, (învechit și popular) molcomiș.
Mâlcomișare, substantiv (învechit)
Sinonime:
blândețe, îngăduință, smerenie.
Mâlcomișat, adjectiv (învechit)
Sinonime:
liniștit.
Mâlcomiși, verb (învechit)
Sinonime:
a pedepsi, a smeri, a supune, (variantă) a milcomiși.
Malcontent, adjectiv și substantiv
Sinonime:
contestatar, protestatar.
Mârcaviță, substantiv (regional)
Sinonime:
reumatism (articular), (la vite) boală de picioare, (variantă) mălcaviță, (variantă) mâlcaviță.
Molcomiș, adverb (învechit și popular)
Sinonime:
abia auzit, blând, încet, lin, pe furiș, pe tăcute, ușor; (variante) mâlcomiș, mâlcomișul, molconieș, mulcomiș.
Molcomire, substantiv (învechit)
Sinonime:
acalmie, calm, încetinire, lingușire, liniște, liniștire, mângâiere, nemișcare, pace, smerenie, supunere, tăcere, umilință, (învechit) mălcomie, (popular) îmbunare, (variantă) mâlcomire, (variantă) mulcomire.
