Invalid (invalidă), adjectiv Sinonime:
infirm, mutilat, beteag, vătămat.
Invalida, verb
Sinonime:
a aboli, a abroga, a anihila, a anula, a casa, a declara nul, a denunța, a desființa, a dizolva, a infirma, a neantiza, a revoca, a rezilia, a rupe, a socoti nevalabil, a suprima, a suspenda.
Invalidabil, adjectiv
Sinonime:
abrogabil, anulabil, contramandabil, desfiinţabil, eliminabil, infirmabil, revocabil, reziliabil.
Invalidant, adjectiv
Sinonime:
abrogativ, infirmativ, suspensiv.
Invalidare, substantiv
Sinonime:
abolire, abrogare, anulare, infirmare.
Invaliditate, substantiv
Sinonime:
impotență, incapacitate, infirmitate; (termen juridic) lipsă de validitate, nulitate.
Cotonog (cotonoagă), adjectiv
Sinonime:
şchiop, șontorog; invalid.
Impotent (impotentă), adjectiv
Sinonime:
emasculat, estropiat, fără putere, inapt, incapabil, infirm, invalid, lipsit de vigoare, necapabil, neputincios, prăpădit, slăbănog, (argotic) iască, (familiar) șontorog, (popular) becisnic, (popular) legat, (variantă) imputent. Impotent, substantiv
Sinonime:
eunuc, infirm, invalid, (argotic) batal, (argotic) bleg, (popular) becisnic, (regional) pârjac.
Infirm (infirmă), adjectiv (adesea substantivat)
Sinonime:
amputat, beteag, bolnav, ciung, diform, estropiat, handicapat, impotent, invalid, mutilat, neîntreg, neputincios, nevolnic, rupturit, schilav, schilod, sec, secat, slăbănog, şont, şonţit, (familiar) şontorog, (învechit şi regional) calic, (învechit) mişel, (regional) schilăvos, (Transilvania, Moldova şi Bucovina) chilav.
Neputinţă, substantiv feminin
Sinonime:
afecțiune, boală, imposibilitate, impotență, incapacitate, infirmitate, invaliditate, lipsă, maladie, mizerie, nevoie, sărăcie, slăbiciune, (învechit) nemernicie, (popular) becisnicie, (popular) netrebnicie, (popular) nevolnicie, (regional) nevoioșetură.
Perimat (perimată), adjectiv
Sinonime:
anacronic, anulat, arhaic, caduc, demodat, depăşit, desuet, ieșit din uz, inactual, invalidat, învechit, neactual, nul, obliterat, obsolet, retardatar, retrograd, revolut, rococo, scos din circulaţie, stins, uzat, vetust; (figurat) prăfuit, răsuflat, (familiar) fumat.
Aboli, verb
Sinonime:
a abroga, a anula, a suprima, a contramanda, a revoca, a scoate din uz, a invalida, a declara nul, a infirma.
Abroga, verb
Sinonime:
(a scoate din vigoare un act normativ) a aboli, a anula, a desființa, a infirma, a invalida, a revoca, a suprima.
Abrogare (abrogări), substantiv feminin
Sinonime:
abrogație, anulare, desființare, infirmare, invalidare, suprimare.
Abrogat (abrogată), adjectiv
Sinonime:
(despre legi, ordine sau dispoziții oficiale) anulat, desființat, invalidat, înlăturat, suprimat.
Barat, adjectiv
Sinonime:
anulat, baricadat, blocat, invalidat, închis, stăvilit, tăiat, zăgăzuit. Barat, substantiv
Sinonime:
barare, (învechit) berat; (biserica catolică) călugăr, preot, sacerdot, (învechit) bărat. Bărat, substantiv (învechit)
Sinonime:
(biserica catolică) călugăr, preot, (învechit) barat; (învechit) berat.
Chilav, adjectiv și substantiv
Sinonime:
infirm, invalid, schilod.
Rupturit, adjectiv și substantiv
Sinonime:
infirm, invalid, mutilat, schilod, schilodit.
Handicapat, adjectiv
Sinonime:
defavorizat, dezavantajat, estropiat; (și cu rol de substantiv) infirm, invalid.
Desfiinţat, adjectiv
Sinonime:
abrogat, anulat, invalidat, înlăturat, suprimat.
Eliminare, substantiv
Sinonime:
abandon, aboliție, anulare, curăţare, eradicație, infirmare, invalidare, lacună, lichidare, resciziune, reziliere, revocație, suprimare, evacuare, excludere, înlăturare, torpilare.
Infirmativ, adjectiv
Sinonime:
abrogativ, invalidant.
Infirmare, substantiv
Sinonime:
abrogare, anulare, invalidare, răsturnare.
Infirmitate, substantiv
Sinonime:
atrofie, betegeală, betegie, betejeală, beteșug, carență, feblețe, handicap, imperfecțiune, impotență, incapacitate, invaliditate, meteahnă, mutilație, schilodenie, schilozenie, slăbiciune (morală), (învechit şi regional) neputinţă, (rar) anormalitate.
Sacatifsit, adjectiv
Sinonime:
infirm, invalid, mutilat, schilod, schilodit; deteriorat, ruinat.
Revocație, substantiv (învechit)
Sinonime:
anulare, anulație, contramandare, destituire, destituție, invalidare, redibiție, retractare, revocare, reziliere; (variante) revocațiune, (rar) revocăciune.
Schilodenie, substantiv
Sinonime:
infirmitate, invaliditate.
Obidnic, adjectiv
Sinonime:
(învechit) chircit, degenerat, invalid, închircit, nedezvoltat, pipernicit, pirpiriu, pricăjit, prizărit, sfrijit, slab; nenorocit, ticălos.
Oturac, substantiv
Sinonime:
(învechit) bivuac, haltă, oprire, popas; invalid de război, veteran.
Decredibiliza, verb
Sinonime:
a invalida, a priva de credibilitate.
Aboliție, substantiv
Sinonime:
abolire, aboliționism, abrogare, abrogație, amnistie, aneantizare, anulație, casație, desființare, destrucție, dispariție, extincție, grație, grațiere, infirmare, invalidare, pardon, revocație, reziliere, rezoluție, supresiune, suprimare, (variantă) (învechit) abolițiune.
Resciziune, substantiv
Sinonime:
abolire, aboliție, anulare, anulație, denunțare, desfacere, desființare, infirmare, invalidare, nimicire, rescizie, revocare, revocație, reziliare, reziliere, rezoluție, rezoluțiune, (învechit) abolițiune, (învechit) infirmațiune, (învechit) invalidațiune, (învechit) rescisiune, (învechit) revocațiune.
Nevalabil, adjectiv
Sinonime:
expirat, invalid, nelegal, nevaloros, nul.
Rescizie, substantiv
Sinonime:
(termen juridic) abolire, aboliție, anulare, anulație, contraordin, denunțare, desfacere, desființare, infirmare, infirmațiune, invalidare, invalidație, invalidațiune, nimicire, resciziune, revocare, revocație, reziliere, suprimare.
Anulativ, adjectiv
Sinonime:
infirmativ, invalidant.
Handicapant, adjectiv
Sinonime:
distrugător, invalidant.
Paraplegic, adjectiv
Sinonime:
handicapat, hemiplegic, infirm, invalid, paralitic, paralizat, tetraplegic.
Anormalitate, substantiv
Sinonime:
anomalie, atipie, bizarerie, excentricitate, infirmitate, invaliditate, paradox, singularitate.
Săcăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
infirmitate, invaliditate, paralizie; (învechit) secăciune.
Nevalabilitate, substantiv
Sinonime:
invaliditate.
Abrogativ, adjectiv
Sinonime:
anulativ, infirmativ, invalidant, revocator, suspensiv.
Nevalid, adjectiv
Sinonime:
caduc, eronat, incorect, invalid, nevalabil, nul, perimat.
Nerecunoaștere, substantiv
Sinonime:
contestare, declinare, dezavuare, inacceptare, invalidare, neacceptare, negare, negație, neidentificare, nerecunoștință, tăgăduială, tăgăduire.
Nimicuici, verb (învechit)
Sinonime:
a (se) desconsidera, a (se) înjosi, a (se) umili, a invalida, a nimici, a spulbera.
Nimicnicitor, adjectiv (învechit)
Sinonime:
desconsiderator, desființător, distrugător, invalidant, înjositor, mistuitor, nimicitor, (figurat) spulberător.
Impotență, substantiv
Sinonime:
debilitate, disfuncție erectilă, emasculare, emasculație, evirație, incapacitate, infirmitate, invaliditate, lipsă de vigoare, moleșeală, neputință, slăbiciune, (învechit și popular) legătură, (variantă) imputență.
Sacatlâc, substantiv (învechit)
Sinonime:
infirmitate, invaliditate, necaz.
Schilodit, adjectiv
Sinonime:
calicit, diform, infirm, invalid, măcelărit, mutilat, schilav, schilod, slut, sluțit, stâlcit, (învechit și regional) stricat, (învechit) rupturit, (învechit) sacatifsit, (livresc) estropiat, (popular) stropșit, (popular) șoimănit, (regional) potângit, (regional) prezălit, (regional) schilăvit, (regional) șoncăit, (regional) șonțit, (variantă) (regional) schidolit, (variantă) (regional) schilogit.
Schilăvos, adjectiv și substantiv (învechit)
Sinonime:
bolnav, imperfect, infirm, invalid, schilod, șchiop, (popular) schilav.
Înlăturat, adjectiv
Sinonime:
abrogat, anulat, concediat, curățat, dat afară, dat la o parte, desființat, eliminat, exclus, invalidat, îndepărtat, scos, suprimat, șters, tăiat, (învechit) delăturat, (rar) izolat. Înlăturat, substantiv
Sinonime:
eliminare, excludere, îndepărtare.