Obli
Obli,
verb
(învechit
şi
regional)
Sinonime
:
a
descovoia,
a
dezdoi,
a
făţui,
a
îndrepta,
a
nivela.
Oblic (oblică)
Oblic
(oblică),
adjectiv
Sinonime
:
înclinat,
pieziş;
aplecat;
(despre
ochi)
codat.
Oblica
Oblica,
verb
Sinonime
:
a
coti,
a
deturna,
a
devia,
a
înclina,
a
ocoli,
a
pivota,
a
vira.
Oblicări
Oblicări,
verb
(regional)
Sinonime
:
a
trebălui,
(figurat)
a
adia.
Obliceai
Obliceai,
substantiv
(învechit
și
regional)
Sinonime
:
obicei.
Oblicei
Oblicei,
substantiv
(regional)
Sinonime
:
obicei.
Oblicer
Oblicer,
substantiv
(regional)
Sinonime
:
obicei.
Oblicfă
Oblicfă,
adjectiv
(învechit)
Sinonime
:
oblic.
Oblici
Oblici,
verb
(popular)
Sinonime
:
a
dibui,
a
descoperi,
a
găsi,
a
afla,
a
prinde
de
veste.
Oblicire
Oblicire,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
aflare,
condamnare,
descoperire,
dojenire,
dovedire,
osândire,
pedepsire.
Oblicit
Oblicit,
adjectiv
(regional)
Sinonime
:
(învechit)
obrăcit.
Oblicitate
Oblicitate,
substantiv
Sinonime
:
declivitate,
înclinare,
poziție
oblică,
(învechit)
piezişitate.
Oblicitor
Oblicitor,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
denunțător,
doveditor,
mustrător,
reclamant,
(popular)
pârâș.
Oblicvitate
Oblicvitate,
substantiv
Sinonime
:
înclinare,
oblicitate,
pantă.
Obliga
Obliga,
verb
Sinonime
:
a
însărcina,
a
determina,
a
constrânge,
a
impune,
a
sili;
a
(se)
angaja,
a
(-şi)
lua
o
sarcină,
a
consimţi.
Obligament
Obligament,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
obligație,
(învechit
și
regional)
oblegământ,
(învechit
și
regional)
obligământ.
Obligant
Obligant,
adjectiv
Sinonime
:
amabil,
binevoitor,
îndatoritor.
Obliganță
Obliganță,
substantiv
Sinonime
:
amabilitate,
bunăvoință.
Obligare
Obligare,
substantiv
Sinonime
:
angajare,
constrângere,
forțare,
impunere,
silire,
silnicie,
somare,
violentare,
(învechit)
asuprire,
(învechit)
oblegare,
(învechit)
siluire.
Obligat (obligată)
Obligat
(obligată),
adjectiv
Sinonime
:
silit,
ţinut,
constrâns;
recunoscător,
îndatorat.
Obligaţie
Obligaţie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
angajament,
angajare,
cerință,
datorie,
exigență,
făgăduială,
făgăduință,
imperativ,
îndatorire,
însărcinare,
jurământ,
motiv
de
recunoștință,
necesitate,
nevoie,
obligare,
obligativitate,
oficiu,
pretenție,
promisiune,
răspundere,
responsabilitate,
sarcină,
trebuință,
(figurat)
comandament,
(învechit
și
regional)
juruință,
(învechit
și
regional)
niștotă,
(învechit)
dator,
(învechit)
datorință,
(învechit)
îndatorință,
(învechit)
nevoință,
(învechit)
nevoire,
(învechit)
recerință,
(livresc)
servitute,
(popular)
legământ,
(popular)
legătură,
(variantă)
obligațiune.
Obligațional
Obligațional,
adjectiv
Sinonime
:
obligatoriu.
Obligațiune
Obligațiune,
substantiv
Sinonime
:
obligație;
hârtie
de
valoare,
titlu
de
credit,
(învechit)
titlu
de
rentă.
Obligatoriu
Obligatoriu,
adverb
Sinonime
:
indispensabil,
ineluctabil,
inevitabil,
morţiş,
musai,
neapărat,
negreșit,
numaidecât,
(învechit
și
regional)
nepristan,
(învechit
și
regional)
nesmintit,
(învechit
și
regional)
numai,
(învechit)
nelipsit,
(rar)
necesarmente.
Obligatoriu (obligatorie)
Obligatoriu
(obligatorie),
adjectiv
Sinonime
:
constrângător,
imperios,
impus,
indispensabil,
inevitabil,
legiuit,
neapărat,
necesar,
obligațional,
(regional)
obligator,
(regional)
obligător,
(regional)
obligătoriu.
Obligeană
Obligeană,
substantiv
Sinonime
:
(botanică)
trestie
mirositoare,
spetează,
pestriță,
calm,
speribană,
crin
de
apă,
papură
roșie,
spiribană,
tartarachi,
(prin
Oltenia)
spetejoară,
buciumaş,
paporotnec,
calmenă.
Obligui
Obligui,
verb
(învechit)
Sinonime
:
a
obliga.
Oblitera
Oblitera,
verb
Sinonime
:
a
anula,
a
deveni
neciteț,
a
pecetlui,
a
se
estompa,
a
se
spălăci,
a
se
șterge
treptat,
a
ștampila;
(medicină)
a
(se)
astupa,
a
(se)
înfunda,
a
(se)
obstrua.
Obliterare
Obliterare,
substantiv
Sinonime
:
astupare,
dispariție,
înfundare,
obliterație,
obstrucție,
ocluziune,
ștergere;
pecetluire,
ștampilare.
Obliterat
Obliterat,
adjectiv
Sinonime
:
pecetluit,
ștampilat;
(medicină)
astupat,
închis,
obstruat.
Obliteraţie
Obliteraţie,
substantiv
Sinonime
:
astupare,
embolie,
imperforație,
înfundare,
obliterare,
obstrucție,
obturație,
ocluziune,
opilație,
ștampilare,
(variantă)
obliterațiune.
Amabil (amabilă)
Amabil
(amabilă),
adjectiv
Sinonime
:
abordabil,
acomodant,
acort,
afabil,
afectuos,
agreabil,
ampresat,
atent,
atrăgător,
binevoitor,
blând,
bun,
civilizat,
complezent,
condescendent,
cordial,
culant,
curtenitor,
delicat,
drăguț,
galant,
gentil,
îndatoritor,
obligant,
omenos,
ospitalier,
plăcut,
politicos,
prietenesc,
prietenos,
primitor,
serviabil,
simpatic,
sociabil,
(familiar)
săritor,
(figurat)
cald,
(figurat)
călduros,
(figurat)
urban,
(învechit)
cilibiu,
(învechit)
cinstitor,
(învechit)
complezant,
(învechit)
cortez,
(învechit)
libovnic,
(învechit)
omenit,
(învechit)
politevsit,
(popular)
levent,
(rar)
prevenitor.
Amabilitate
Amabilitate,
substantiv
feminin
Sinonime
:
afabilitate,
amenitate,
atenție,
atitudine
amabilă,
bunătate,
bunăvoință,
cavalerism,
civilitate,
complezență,
compliment,
comportare
amabilă,
comunicativitate,
condescendență,
culanță,
curtoazie,
galanterie,
gentilețe,
grațiozitate,
îndatorare,
manieră,
mansuetudine,
măgulire,
obliganță,
politețe,
prevenire,
prietenie,
serviabilitate,
sociabilitate,
solicitudine,
(figurat)
căldură,
(învechit)
complăcere,
(învechit)
complezanță,
(învechit)
filotimie,
(învechit)
gentileță,
(învechit)
libov,
(învechit)
politeță,
(învechit)
priință,
(învechit)
tropos,
(rar)
curtenie.
Angaja
Angaja,
verb
Sinonime
:
a
primi,
a
încadra,
a
tocmi;
(reflexiv)
a
se
obliga,
a
se
antrena
în
(ceva),
a
se
apuca.
Angara
Angara,
substantiv
feminin
Sinonime
:
necaz,
belea,
neajuns,
mizerie;
(învechit)
bir,
dare,
impozit,
corvoadă,
obligație
(în
bani
sau
zile
de
lucru).
Asupri
Asupri,
verb
Sinonime
:
a
apăsa,
a
aservi,
a
calomnia,
a
exploata,
a
forța,
a
împila,
a
împovăra,
a
împresura,
a
năpăstui,
a
nedreptăți,
a
obliga,
a
oprima,
a
oropsi,
a
persecuta,
a
prigoni,
a
tiraniza,
a
urgisi,
(figurat)
a
despuia,
(figurat)
a
stoarce,
(figurat)
a
suge,
(impropriu)
a
chinui,
(învechit
și
figurat)
a
călca,
(învechit
și
regional)
a
bântui,
(învechit)
a
constrânge,
(învechit)
a
exagera,
(învechit)
a
nevolnici,
(învechit)
a
obidi,
(învechit)
a
obijdui,
(învechit)
a
sili,
(învechit)
a
supăra,
(învechit)
a
tiranisi,
(învechit)
a
tirăni,
(regional
și
figurat)
a
stoci,
(regional)
a
potângi.
Atribuţie
Atribuţie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
îndatorire,
însărcinare,
obligaţie,
sarcină;
funcție,
prerogativă,
competență.
Bir
Bir,
substantiv
neutru
(învechit)
Sinonime
:
dare,
impozit,
contribuţie,
obligație;
tribut,
dajdie,
adet.
Boieresc
Boieresc,
substantiv
neutru
(învechit)
Sinonime
:
beilic,
clacă,
obligație,
rușfet.
Boieresc,
adjectiv
Sinonime
:
de
boier,
grofesc,
(depreciativ)
ciocoiesc.
Brusca
Brusca,
verb
Sinonime
:
a
accelera,
a
buscula,
a
constrânge,
a
forța,
a
obliga,
a
presa,
a
precipita,
a
repezi,
(regional)
a
bruftului,
a
lua
în
răspăr.
Canonic (canonică)
Canonic
(canonică),
adjectiv
Sinonime
:
autentic,
canonial,
conform,
convenabil,
dogmatic,
în
spirit
religios,
legitim,
normativ,
obligatoriu,
ortodox,
regulamentar;
(drept
canonic)
drept
bisericesc.
Cere
Cere,
verb
Sinonime
:
a
solicita,
a
ruga,
a
petiţiona,
a
face
o
petiţie;
a
pretinde,
a
revendica;
a
peţi,
a
cere
în
căsătorie;
a
dori,
a
pofti,
a
voi,
a
vrea;
(reflexiv)
a
se
impune,
a
obliga.
Coastă
Coastă,
substantiv
feminin
Sinonime
:
dungă,
latură,
parte;
flanc;
pantă,
povârniş;
ţărm,
mal,
chei;
chingă,
cocârlă,
crivac;
(coasta-dracului)
sparanghel;
(coasta-vrăjmaşului)
sparanghel;
(expresie)
(e
slab
de-i
poți
număra
coastele)
e
foarte
slab;
(expresie)
(a
pune
cuiva
sula
în
coastă)
a
obliga
pe
cineva
să
facă
un
lucru
neplăcut;
(locuțiune
adverbială)
(pe
o
coastă)
pe
o
parte,
într-o
dungă.
Comanda
Comanda,
verb
Sinonime
:
a
da
ordin,
a
da
dispoziţii,
a
ordona,
a
porunci,
a
dispune,
a
cere,
a
impune;
(tehnică)
a
controla,
a
regla;
a
gestiona,
a
conduce;
a
decreta,
a
dicta,
a
obliga;
a
necesita,
a
vrea.
Comandă,
substantiv
feminin
Sinonime
:
dispoziţie,
poruncă,
ordin;
solicitare,
cerere;
conducere;
consumație;
(tehnică)
element
de
meniu,
levier,
manetă,
reglaj,
telecomandă,
volan.
Comânda,
verb
Sinonime
:
a
pomeni;
a
jertfi,
a
sacrifica.
Comandament
Comandament,
substantiv
neutru
Sinonime
:
autoritate,
organ
de
comandă,
organ
de
conducere,
putere,
stat-major,
ștab;
canon,
cerință,
comandă,
decalog,
exigență,
imperativ,
intimare,
lege,
necesitate,
nevoie,
normă,
obligație,
ordin,
poruncă,
precept,
pretenție,
regulă,
trebuință,
ucaz,
ultimat,
ultimatum.
Constrânge
Constrânge,
verb
Sinonime
:
a
sili,
a
obliga,
a
impune,
a
face,
a
forţa,
(livresc)
a
soma,
a
violenta,
(popular)
a
silnici,
(învechit
şi
regional)
a
strânge,
(prin
Banat)
a
tipi,
(învechit)
a
asupri,
a
îndemna,
a
necesita,
a
pripi,
a
silui,
a
strâmtora,
(figurat)
a
presa;
a
nevoi,
a
supune,
a
condamna,
(popular)
a
osândi;
a
reduce.
Datorie
Datorie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
îndatorire,
obligaţie,
sarcină,
(învechit)
dator,
îndatorinţă,
credit,
(popular
şi
familiar)
veresie,
(Transilvania
şi
Oltenia)
credinţă;
oficiu;
(livresc)
servitute.
Datornic (datornică)
Datornic
(datornică),
adjectiv
Sinonime
:
debitor,
obligat.
Debit
Debit,
substantiv
neutru
Sinonime
:
datorie,
obligaţie,
lipsă,
pasiv;
circulație,
mișcare,
trafic;
articulație,
dicție,
elocuțiune,
flux;
tutungerie,
desfacere,
plasare,
vindere,
vânzare.
Debitor (debitoare)
Debitor
(debitoare),
adjectiv
Sinonime
:
datornic,
dator,
obligat.
Diagonal (diagonală)
Diagonal
(diagonală),
adjectiv
Sinonime
:
cruciş,
curmeziş,
în
derivă,
înclinat,
oblic,
pieziş,
(învechit)
piezişat.
Disponibil (disponibilă)
Disponibil
(disponibilă),
adjectiv
Sinonime
:
liber,
fără
obligaţii,
la
dispoziţie,
neocupat,
(învechit)
slobod,
(învechit)
prisoselnic,
utilizabil;
vacant,
vid.
Făgădui
Făgădui,
verb
Sinonime
:
a
promite,
a
se
angaja,
a
se
obliga,
a
se
lega,
a
adăposti,
a
găzdui,
a
jura,
a
primi.
Făţui
Făţui,
verb
Sinonime
:
a
netezi,
a
uniformiza,
a
lustrui,
a
gelui;
a
fălţui,
a
împături;
a
drişcui,
a
nivela,
(popular)
a
obli;
a
pălmui,
a
rindela,
a
rindelui.
Forţa
Forţa,
verb
Sinonime
:
(popular)
a
osândi,
a
condamna,
a
constrânge,
a
face
un
efort,
a
încerca,
a
năzui,
a
nevoi,
a
obliga,
a
opinti,
a
presa,
a
se
sforţa,
a
(se)
sili,
a
(se)
strădui,
a
supune,
a-şi
da
osteneala,
a-şi
da
silinţa.
Forţă,
substantiv
feminin
Sinonime
:
(Banat)
sălăbărie,
(învechit)
nevoie;
(la
plural)
armată,
unităţi
militare;
(livresc)
servitute,
capacitate,
constrângere,
energie,
intensitate,
potrivnicie,
presiune,
putere,
putinţă,
silă,
silință,
silnicie,
silnicire,
somitate,
strângere,
strânsoare,
tărie,
vigoare,
violenţă,
volum;
(forţă
portantă)
portanţă;
(forţă
de
muncă)
mână
de
lucru.
Găsi
Găsi,
verb
Sinonime
:
a
(se)
afla,
a
avea
(o
idee),
a
considera,
a
constata,
a
crede,
a
da
de
(ceva),
a
da
peste
(ceva),
a
dăinui,
a
depista,
a
descoperi,
a
dibui,
a
exista,
a
face
rost,
a
fi
de
părere,
a
fi
în
fiinţă,
a
fi
prezent,
a
fi,
a
figura,
a
gândi,
a
izvodi,
a
întâlni,
a
nimeri,
a
observa,
a
prinde,
a
scoate
la
iveală,
a
se
număra,
a
se
pomeni,
a
situa,
a
socoti,
a
sta,
a
surprinde,
a
ști,
a
vedea,
(astăzi
rar)
a
pricepe,
(învechit
şi
popular)
a
oblici,
(învechit)
a
ispiti,
(popular
şi
familiar)
a
dibăci.
Gratitudine
Gratitudine,
substantiv
feminin
Sinonime
:
datorie
morală,
obliganță,
recunoştinţă.
Imperativ
Imperativ,
substantiv
neutru
Sinonime
:
necesitate,
obligaţie,
cerinţă,
poruncă
(a
vremii).
Imperativ (imperativă)
Imperativ
(imperativă),
adjectiv
Sinonime
:
poruncitor,
autoritar,
obligatoriu,
categoric.
Imperios (imperioasă)
Imperios
(imperioasă),
adjectiv
Sinonime
:
necesar,
trebuincios,
obligatoriu.
Impune
Impune,
verb
Sinonime
:
a
obliga,
a
sili,
a
constrânge;
a
reclama,
a
pretinde,
a
cere;
a
impresiona,
a
mişca.
Impunere
Impunere,
substantiv
feminin
Sinonime
:
afirmare,
bir,
biruire,
constrângere,
contribuție,
dare,
impozare,
impozat,
impozit,
impresionare,
obligație,
silă,
taxă.
Împrumuta
Împrumuta,
verb
Sinonime
:
a
lua
cu
împrumut,
a
da
cu
împrumut,
a
se
îndatora,
a
se
obliga;
a
imita,
a
copia.
Îndatora
Îndatora,
verb
Sinonime
:
a
lua
cu
împrumut,
a
se
obliga.
Îndatorire
Îndatorire,
substantiv
feminin
Sinonime
:
obligaţie,
sarcină;
atenţie,
politeţe.
Îndatoritor (îndatoritoare)
Îndatoritor
(îndatoritoare),
adjectiv
Sinonime
:
atent,
serviabil,
binevoitor,
politicos;
obligatoriu;
care
îndatorează.
Îndemna
Îndemna,
verb
Sinonime
:
a
ațâța,
a
constrânge,
a
convinge,
a
da
un
impuls,
a
determina,
a
exorta,
a
face,
a
forța,
a
impulsiona,
a
incita,
a
îmbărbăta,
a
îmboldi,
a
încuraja,
a
îndupleca,
a
înflăcăra,
a
însufleți,
a
povățui,
a
(se)
decide,
a
(se)
hotărî,
a
(se)
îmbia,
a
(se)
pofti,
a
se
mulțumi,
a
se
simți
bine,
a
sfătui,
a
sili,
a
stârni,
a
stimula,
a
susține,
(figurat)
a
împinge,
(grecism
învechit)
a
parachinisi,
(învechit
și
regional)
a
dudui,
(învechit)
a
insufla,
(învechit)
a
invita,
(învechit)
a
mângâia,
(învechit)
a
obliga,
(învechit)
a
pricinui,
(învechit)
a
provoca,
(învechit)
a
semeți,
(popular,
figurat)
a
înghimpa,
(popular,
figurat)
a
mișca.
Însărcinare
Însărcinare,
substantiv
feminin
Sinonime
:
sarcină,
îndatorire,
misiune,
răspundere,
obligaţie.
Jurământ
Jurământ,
substantiv
neutru
Sinonime
:
legământ,
juruinţă,
obligaţie.
Juvăţ
Juvăţ,
substantiv
neutru
Sinonime
:
ştreang,
lanţ,
legătură;
(figurat)
obligaţie.
Lega
Lega,
verb
Sinonime
:
a
înnoda,
a
îmbina,
a
uni,
a
împreuna;
a
broşa,
a
cartona;
a
pansa,
a
obloji,
a
bandaja;
a
înlănţui,
a
încătuşa,
a
fereca,
a
fixa,
a
ţintui,
a
imobiliza;
(reflexiv)
a
se
obliga,
a
se
îndatora,
a
se
angaja.
Legat (legată)
Legat
(legată),
adjectiv
Sinonime
:
angajat,
obligat,
îndatorat;
zdravăn,
vânjos,
voinic,
spătos,
solid;
închegat,
consistent,
întărit,
îngroşat.
Legământ
Legământ,
substantiv
neutru
Sinonime
:
obligaţie,
angajament,
îndatorire;
învoială,
înţelegere,
acord,
convenţie,
pact.
Legătură
Legătură,
substantiv
feminin
Sinonime
:
acord,
angajament,
aranjament,
armură,
bandaj,
basma,
boccea,
coardă,
combinație,
comunicație,
contact,
contract,
convenție,
cravată,
descântec,
farmec,
faşă,
frânghie,
funie,
împreunare,
îndatorire,
înlănțuire,
înţelegere,
învoială,
învoire,
lanţ,
legământ,
legătoare,
magie,
mănunchi,
nex,
obligație,
pact,
pansament,
raport,
referință,
relaţie,
sarcină,
sfoară,
testemel,
tifon,
tranzacție,
unire,
unitate,
vrajă,
vrăjitorie,
(grecism
învechit)
schesis,
(livresc)
contingență,
(rar)
snop,
(rar)
suită,
(regional)
smoc,
(filozofie)
(legătură
universală)
interdependență,
(fizică)
(legătură
conductivă)
legătură
galvanică;
(chimie)
(legătură
covalentă)
covalență,
(legătură
de
hidrogen)
punte
de
hidrogen,
(legătură
electrovalentă)
electrovalență,
(legătură
heteropolară)
electrovalență,
(legătură
homeopolară)
covalență,
(legătură
ionică)
electrovalență.
Lege
Lege,
substantiv
feminin
Sinonime
:
acțiune,
autoritate,
canon,
cartă,
cauză,
cod,
condamnare,
confesiune,
constituție,
consuetudine,
credinţă,
cult,
cutumă,
datină,
decizie,
decret,
dispoziţie,
drept,
dreptate,
echitate,
fel,
hotărâre,
judecată,
justiție,
normă,
obicei,
obiceiul
pământului,
obligaţie,
ordin,
ordonanță,
osândă,
pedeapsă,
precept
divin,
proces,
putere,
rânduială,
regulament,
regulă,
religie,
rezoluție,
rit,
sentință,
statut,
tipic,
tradiţie,
tribunal,
uz,
uzanță,
verdict,
(învechit
și
popular)
ucaz,
(învechit)
codice,
(învechit)
edict,
(învechit)
firman,
(învechit)
legiuire,
(învechit)
pravilă,
(învechit)
reglement,
(învechit)
testament;
(lege
logică)
expresie
validă,
tautologie,
teză
logică.
Morţiş
Morţiş,
adverb
Sinonime
:
cu
orice
preţ,
musai,
neapărat,
negreșit,
numaidecât,
obligatoriu,
(învechit
și
regional)
nepristan,
(învechit
și
regional)
nesmintit,
(învechit
și
regional)
numai,
(învechit)
nelipsit,
(rar)
necesarmente.
Mulţumitor (mulțumitoare)
Mulţumitor
(mulțumitoare),
adjectiv
Sinonime
:
acceptabil,
convingător,
corespunzător,
îndatorat,
mulţumit,
obligat,
recunoscător,
satisfăcător,
satisfăcut,
suficient,
(regional)
mulțămitor.
Neapărat
Neapărat,
adverb
Sinonime
:
absolut,
cert,
continuu,
cu
orice
preţ,
cu
siguranţă,
desigur,
fără
doar
şi
poate,
fără
îndoială,
indispensabil,
indubitabil,
încontinuu,
întruna,
mereu,
morţiş,
necontenit,
necurmat,
negreşit,
neîncetat,
neîndoielnic,
neîndoios,
neîntrerupt,
neobosit,
neostenit,
permanent,
pururi,
sigur,
veşnic.
Neapărat,
adjectiv
Sinonime
:
absolut,
categoric,
cert,
fatal,
indispensabil,
inevitabil,
necesar,
obligatoriu,
precis,
sigur.
Necesar (necesară)
Necesar
(necesară),
adjectiv
Sinonime
:
cerut,
cuvenit,
de
trebuință,
esențial,
folositor,
indispensabil,
minimum,
neapărat,
nedispensabil,
obligatoriu,
trebuincios,
trebuitor,
util,
vital,
(învechit)
recerut,
(învechit)
trebnic,
(popular)
cuviincios.
Necesitate
Necesitate,
substantiv
feminin
Sinonime
:
cerinţă,
exigență,
folos,
imperativ,
nevoie,
obligativitate,
obligație,
oportunitate,
pretenție,
solicitare,
trebuinţă,
utilitate,
(figurat)
comandament,
(învechit
și
popular)
treabă,
(învechit
și
regional)
lipsă,
(învechit
și
regional)
niștotă,
(învechit)
nevoință,
(învechit)
nevoire,
(învechit)
polză,
(învechit)
recerință,
(popular)
priință;
(fiziologie)
(plural
articulat)
nevoile,
(popular,
articulat)
treaba.
Nevoit (nevoită)
Nevoit
(nevoită),
adjectiv
Sinonime
:
silit,
constrâns,
obligat,
forţat,
dator.
Ocluziune
Ocluziune,
substantiv
feminin
Sinonime
:
astupare,
închidere,
înfundare,
obliterare,
obliterație,
obstrucție,
opilație;
(ocluziune
intestinală)
ileus,
(popular)
încurcătură
de
mațe;
(variantă)
ocluzie.
Oficiu
Oficiu,
substantiv
neutru
Sinonime
:
agenţie,
ajutor,
cămară,
cămăruţă,
datorie,
decizie,
decret
domnesc,
funcție,
încăpere,
îndatorire,
înlesnire,
obligaţie,
ocupaţie,
odăiţă,
rol,
sarcină,
serviciu
(religios),
slujbă
(bisericească),
(învechit)
ofis;
(locuţiune)
(din
oficiu)
în
mod
automat.
Osândi
Osândi,
verb
Sinonime
:
a
condamna,
a
pedepsi;
a
dezaproba,
a
înfiera,
a
critica;
a
sili,
a
obliga;
a
constrânge.
Perimat (perimată)
Perimat
(perimată),
adjectiv
Sinonime
:
anacronic,
anulat,
arhaic,
caduc,
demodat,
depăşit,
desuet,
ieșit
din
uz,
inactual,
invalidat,
învechit,
neactual,
nul,
obliterat,
obsolet,
retardatar,
retrograd,
revolut,
rococo,
scos
din
circulaţie,
stins,
uzat,
vetust;
(figurat)
prăfuit,
răsuflat,
(familiar)
fumat.
Pieziş (piezișă)
Pieziş
(piezișă),
adjectiv
Sinonime
:
oblic,
strâmb,
curmeziş,
aplecat,
înclinat;
abrupt,
prăpăstios,
accidentat,
râpos;
pieptiş;
(figurat)
suspicios,
bănuitor,
lăturalnic,
duşmănos.
Poruncă
Poruncă,
substantiv
feminin
Sinonime
:
ordin,
comandă,
dispoziţie,
obligaţie.
Porunci
Porunci,
verb
Sinonime
:
a
ordona,
a
comanda,
a
dicta,
a
dispune,
a
obliga,
a
impune,
a
cere,
a
pretinde;
(regional)
a
comunica,
a
transmite,
a
trimite
vorbă.
Povară
Povară,
substantiv
feminin
Sinonime
:
sarcină,
încărcătură,
greutate,
obligaţie;
trudă,
chin,
suferinţă,
apăsare.
Prescripţie
Prescripţie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
obligaţie,
dispoziţie,
prevedere;
recomandaţie,
reţetă;
anulare,
stingere,
pierdere.
Presiune
Presiune,
substantiv
feminin
Sinonime
:
apăsare,
strângere,
strivire,
condensare;
(figurat)
constrângere,
forţare,
obligare.
Pretenţie
Pretenţie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
ambiție,
cerere,
cerinţă,
deziderat,
doleanță,
dorință,
exigenţă,
fatuitate,
gloriolă,
ifos,
imodestie,
imperativ,
infatuare,
înfumurare,
îngâmfare,
moft,
naz,
necesitate,
nevoie,
obligație,
orgoliu,
reclamare,
revendicare,
revendicație,
rigurozitate,
sclifoseală,
severitate,
suficiență,
trebuință,
vanitate,
vanterie,
veleitate,
(figurat)
comandament,
(figurat;
la
plural)
fumuri,
(grecism
învechit)
pretenderimă,
(învechit
și
regional)
niștotă,
(învechit)
nevoință,
(învechit)
nevoire,
(învechit)
pretendă,
(învechit)
pretenderisire,
(învechit)
recerință,
(la
plural)
ifose,
(regional)
inaghie,
(turcism
învechit)
teclif,
(variantă)
pretențiune.
Pune
Pune,
verb
Sinonime
:
a
aşeza,
a
instala,
a
depune,
a
stabiliza;
a
aşterne,
a
rândui,
a
întinde;
a
sili,
a
obliga,
a
constrânge.
Recunoştinţă
Recunoştinţă,
substantiv
feminin
Sinonime
:
gratitudine,
mulţumire,
obligație,
(învechit
și
popular)
mulțumită,
(învechit)
blagodarenie,
(învechit)
cunoștință.
Resort
Resort,
substantiv
neutru
Sinonime
:
mecanism,
maşinărie;
sector,
domeniu,
secţie;
atribuţie,
sarcină,
obligaţie,
serviciu.
Responsabilitate
Responsabilitate,
substantiv
feminin
Sinonime
:
conștiința
datoriei,
datorie,
imputabilitate,
îndatorire,
obligație,
răspundere,
sarcină,
(învechit)
răspuns,
(învechit)
răspunzătate.
Restanţă
Restanţă,
substantiv
feminin
Sinonime
:
rămăşiţă,
rest;
datorie,
obligaţie.
Sarcină
Sarcină,
substantiv
feminin
Sinonime
:
greutate,
încărcătură,
povară,
apăsare,
balast;
obligaţie,
îndatorire,
răspundere;
misiune,
calitate,
slujbă,
rol;
graviditate.
Servitute
Servitute,
substantiv
feminin
Sinonime
:
aservire,
atârnare,
captivitate,
constrângere,
convenţie,
datorie,
dependență,
forță,
iobăgie,
îndatorire,
înrobire,
obligaţie,
robie,
rumânie,
sclavie,
servitudine,
silă,
silnicie,
subjugare,
subordonare,
supunere,
șerbie,
vecinătate,
vecinie,
violență.
Sili
Sili,
verb
Sinonime
:
a
obliga,
a
constrânge,
a
forţa;
a
da
zor,
a
iuţi,
a
grăbi;
a-şi
da
osteneala,
a
se
strădui,
a
face
eforturi.
Silit (silită)
Silit
(silită),
adjectiv
Sinonime
:
forţat,
constrâns,
nevoit,
obligat;
nesincer,
nenatural,
nefiresc.
Silui
Silui,
verb
Sinonime
:
a
constrânge,
a
forţa,
a
obliga,
a
sili;
a
necinsti,
a
viola.
Strâmtora
Strâmtora,
verb
Sinonime
:
a
înghesui,
a
strânge;
a
obliga,
a
sili,
a
constrânge,
a
presa.
Strânge
Strânge,
verb
Sinonime
:
a
(se)
acumula,
a
(se)
aduna,
a
(se)
concentra,
a
(se)
consolida,
a
(se)
contracta,
a
(se)
îngrămădi,
a
(se)
înmagazina,
a
(se)
înmănunchea,
a
(se)
întări,
a
(se)
întruni,
a
(se)
retracta,
a
(se)
reuni,
a
(se)
strâmta,
a
(se)
zgârci,
a
agonisi,
a
apăsa,
a
apropia,
a
așeza
laolaltă,
a
canoni,
a
căzni,
a
chinui,
a
coagula,
a
colecta,
a
colecționa,
a
comprima,
a
constrânge,
a
convoca,
a
culege,
a
curăța,
a
depozita,
a
deretica,
a
economisi,
a
face
clăi,
a
face,
a
forța,
a
intra,
a
îmbrățișa,
a
împături,
a
încasa,
a
închega,
a
închide,
a
încinge,
a
încleșta,
a
încuia,
a
îndesa,
a
îndoi,
a
înfăşura,
a
îngheța,
a
îngusta,
a
înșuruba,
a
lega,
a
lua
în
brațe,
a
munci,
a
obliga,
a
percepe,
a
plia,
a
presa,
a
prinde,
a
pune
bine,
a
pune
la
loc,
a
recolta,
a
recupera,
a
ridica,
a
schingiui,
a
scurge,
a
scutura,
a
se
chirci,
a
se
ghemui,
a
se
îmbulzi,
a
se
închirci,
a
se
micșora,
a
sili,
a
solidifica,
a
stoca,
a
tezauriza,
a
tortura,
a
trudi,
(Banat
și
Transilvania)
a
orândui,
(Banat)
a
stăci,
(figurat)
a
(se)
cimenta,
(figurat)
a
prăsi,
(învechit
și
popular)
a
păsa,
(învechit
și
regional)
a
griji,
(Oltenia
și
Muntenia)
a
(se)
închelba,
(Oltenia
și
Muntenia)
a
scofeli,
(Oltenia,
Banat
și
Transilvania)
a
se
zguli,
(popular)
a
chivernisi,
(popular)
a
pături,
(popular)
a
se
ciuciuli,
(popular)
a
se
stârci,
(popular)
a
șurubui,
(prin
Bucovina)
a
cioroboti,
(prin
Maramureș)
a
zorobi,
(regional)
a
(se)
închelbăra,
(regional)
a
(se)
întroloca,
(regional)
a
(se)
soborî,
(regional)
a
priștipi,
(regional)
a
răgădui,
(regional)
a
rândui,
(regional)
a
sclipui,
(regional)
a
se
tâmbuși,
(regional)
a
șurubi,
(Transilvania
și
Maramureș)
a
șporoli,
(Transilvania
și
Maramureș)
a
ticăzui,
(Transilvania)
a
câștiga,
(Transilvania)
a
mirui,
(Transilvania)
a
sureti,
(Transilvania)
a
tăgăși,
(Transilvania)
a
tistăli.
Supune
Supune,
verb
Sinonime
:
a
accepta,
a
amaneta,
a
asculta,
a
ascunde,
a
aservi,
a
bate,
a
birui,
a
ceda,
a
constrânge,
a
controla,
a
copleși,
a
covârși,
a
cuceri,
a
cuprinde,
a
destina,
a
disciplina,
a
domestici,
a
domina,
a
dosi,
a
expune,
a
forța,
a
hărăzi,
a
impune,
a
ipoteca,
a
îmblânzi,
a
împovăra,
a
îndoi,
a
înfrânge,
a
înrobi,
a
întrece,
a
învinge,
a
meni,
a
mistui,
a
năpădi,
a
obliga,
a
ocupa,
a
predispune,
a
prostitua,
a
răsfrânge,
a
răzbi,
a
ridica,
a
robi,
a
se
conforma,
a
se
închina,
a
se
pleca,
a
se
preda,
a
se
smeri,
a
se
umili,
a
sili,
a
subjuga,
a
subordona,
a
sufleca,
a
sumete,
a
suporta,
a
trage,
a
urma,
(figurat)
a
înfeuda,
(figurat)
a
îngenunchea,
(învechit)
a
pobedi,
(învechit)
a
prididi,
(învechit)
a
reduce,
(învechit)
a
se
cuceri,
(învechit)
a
se
paradosi,
(învechit)
a
se
supleca,
(popular)
a
pleca.
Şoma
Şoma,
verb
Sinonime
:
a
nu
avea
de
lucru,
a
fi
şomer,
a
fi
fără
serviciu.
Soma,
substantiv
Sinonime
:
(biologie)
corp.
Soma,
verb
Sinonime
:
a
avertiza,
a
constrânge,
a
demanda,
a
exige,
a
face,
a
forța,
a
invita,
a
obliga,
a
sili.
Titlu
Titlu,
substantiv
neutru
Sinonime
:
antet,
apelație,
atribuţie,
brevet,
calitate,
certificat,
demnitate,
denominație,
denumire,
designație,
diplomă,
drept,
funcție,
intitulare,
manșetă,
nume,
numire,
obligație,
rang,
rubricariu,
subtitlu,
titru,
(figurat)
bază
legală,
(învechit)
spiță,
(învechit)
stat,
(învechit)
titol,
(învechit)
titulă,
(învechit)
tituluș.
Trata
Trata,
verb
Sinonime
:
a
se
purta,
a
se
comporta;
a
ospăta,
a
primi
bine;
a
discuta,
a
analiza;
a
expune,
a
dezvolta;
a
îngriji,
a
doctorici,
a
căuta.
Trată,
substantiv
Sinonime
:
cambie,
poliță,
(germanism
învechit)
vecsel,
(învechit)
obligă,
(învechit)
sinet.
Trebălui
Trebălui,
verb
Sinonime
:
a
lucra,
a
roboti,
a
se
ocupa
cu
ceva,
a
utiliza,
(Banat)
a
orfăni,
(învechit)
a
coteli,
(învechit)
a
folosi,
(învechit)
a
se
porăi,
(învechit)
a
trebui,
(Muntenia)
a
stropoli,
(regional)
a
ciopocări,
(regional)
a
ciopocori,
(regional)
a
găzdălui,
(regional)
a
hotăni,
(regional)
a
motroși,
(regional)
a
oblicări,
(regional)
a
zopoti.
Tributar (tributară)
Tributar
(tributară),
adjectiv
Sinonime
:
supus,
obligat,
datornic,
dependent.
Urgenta
Urgenta,
verb
Sinonime
:
a
grăbi,
a
accelera,
a
da
zor,
a
zori,
a
iuți.
Urgenţă,
substantiv
Sinonime
:
grabă,
imperativ,
necesitate,
obligație,
tribut,
zor,
(învechit)
sârguială,
(Transilvania)
sorgoșeală.
Angajament
Angajament,
substantiv
Sinonime
:
asigurare,
cuvânt,
făgăduială,
făgăduinţă,
legământ,
promisiune,
vorbă,
(astăzi
rar)
parolă,
(învechit
şi
regional)
juruită,
(regional)
făgadă,
(Transilvania)
tagădaş,
(Moldova)
juruinţă,
(învechit)
promitere,
sfătuit,
(turcism
învechit)
bacalâm;
îndatorire,
obligaţie,
sarcină,
(popular)
legătură.
Astupare
Astupare,
substantiv
Sinonime
:
obturaţie;
acoperire,
închidere;
obliteraţie.
Asuprire
Asuprire,
substantiv
Sinonime
:
asupriciune,
asuprit,
asupritură,
caznă,
constrângere,
exploatare,
forțare,
împilare,
învinovățire,
năpăstuire,
nedreptățire,
obligare,
opresiune,
oprimare,
oropsire,
persecutare,
persecuție,
prigoană,
prigonire,
silire,
teroare,
(figurat)
apăsare,
(figurat)
despuiere,
(figurat)
stoarcere,
(impropriu)
chinuire,
(învechit
și
figurat)
armășie,
(învechit
și
popular)
urgisire,
(învechit)
apăs,
(învechit)
atac
prin
surprindere,
(învechit)
avanie,
(învechit)
exagerare,
(învechit)
împresurătură,
(învechit)
îngreuială,
(învechit)
învăluială,
(învechit)
obidă,
(învechit)
obidire,
(învechit)
obijduire,
(învechit)
strânsoare,
(popular)
asupreală,
(popular)
silnicie.
Condamnare
Condamnare,
substantiv
Sinonime
:
osândire,
osândă,
pedepsire,
pedeapsă,
(învechit)
certare,
oblicire,
(livresc)
penitenţă,
(învechit
şi
regional)
lege,
ştraf,
(regional)
pedepsie,
judecată,
pilduire;
dezaprobare.
Constipaţie
Constipaţie,
substantiv
Sinonime
:
(medicină)
coprostază,
ileus,
imperforație,
obliterație,
obstrucție,
obturație,
ocluzie,
(învechit)
constipațiune,
(popular)
astupare,
(popular)
astupătură,
(popular)
încuiere,
(popular)
încuietură.
Constrângere
Constrângere,
substantiv
Sinonime
:
forţare,
obligare,
silire,
(livresc)
somare,
violentare,
(învechit)
asuprire,
siluire;
forţă,
coerciţie,
severitate.
Cordiş
Cordiş,
adverb
Sinonime
:
oblic,
pieziş.
Costiş
Costiş,
adjectiv
Sinonime
:
(adesea
adverbial)
înclinat,
pieziș,
oblic,
strâmb.
Costiş,
substantiv
Sinonime
:
coastă
de
deal,
povârniș,
pantă;
lambă,
vătrai.
Dator
Dator,
adjectiv
Sinonime
:
îndatorat,
obligat.
Dator,
substantiv
Sinonime
:
datorie,
îndatorire,
însărcinare,
obligaţie,
sarcină.
Datorinţă
Datorinţă,
substantiv
Sinonime
:
datorie,
îndatorire,
însărcinare,
obligaţie,
sarcină.
Dezdoi
Dezdoi,
verb
Sinonime
:
a
descovoia,
(învechit
şi
regional)
a
obli;
(învechit)
a
răspica;
a
desface,
a
întinde,
a
despături
un
lucru
îndoit;
a
reveni
în
poziție
dreaptă,
a
se
îndrepta,
a
se
destinde.
Diagonal
Diagonal,
adverb
Sinonime
:
înclinat,
oblic,
pieziş,
(învechit)
piezişat.
Diagonală
Diagonală,
substantiv
Sinonime
:
(matematică)
oblică,
(învechit)
piezişime.
Rampant
Rampant,
adjectiv
Sinonime
:
înclinat
(în
rampă),
oblic.
Forţat
Forţat,
adjectiv
Sinonime
:
afectat,
artificial,
brutal,
concertat,
deschis
cu
forța,
fals,
impus,
nefiresc,
nenatural,
obligat,
obligatoriu,
silit,
silnic,
sofistic,
spart,
stricat,
violent.
Necesarmente
Necesarmente,
adverb
Sinonime
:
fatal,
fatalmente,
indispensabil,
inevitabil,
în
mod
necesar,
în
mod
obligatoriu,
morţiş,
musai,
neapărat,
negreşit,
numaidecât,
obligatoriu.
Tipi
Tipi,
verb
Sinonime
:
a
constrânge,
a
face,
a
forţa,
a
obliga,
a
sili.
Verif
Verif,
substantiv
Sinonime
:
curmeziș,
oblicitate;
(expresie)
(în
verif)
în
diagonală,
pieziș.
Declivitate
Declivitate,
substantiv
Sinonime
:
denivelație,
escarpament,
înclinare,
oblicitate,
pantă,
versant.
Surucluit
Surucluit,
adjectiv
Sinonime
:
(regional)
constrâns,
obligat.
Linkuri utile
Dicţionarul limbii române în format electronic
Cupoane de reducere
Dicționar de anagrame
Dicționar de paronime
Formular de contact
Căutări recente
Chiverni
Superlativ
Televiziune
Osiform
Transpirației
Polipus
Plece
Obli
Cloncănit
Adaptiv
Milostiv
Ciomăgi
Xenism
îndărăpta
Foliifer
Revistuță
Soborî
Retarder
Mârceav
Sărcinată
Aservire
Năpârcă
Livresc
Mărunțișare
Fămeaie
Simbolist
Numerar
Mădular
Fraterniza
Interlop
Cizelat
Tomaci
Retransmitere
Capă
Broşa
Desfrățire
Diston
Schcunat
Mlădior
Căsătoriei
Gregar
Hurican
Exegezei
Tăini
Chica-voiniculuisubstantiv
Cailă
Irealitate
Nevoie
Deghiza
Smintit
înzăpezire
Zace
Puma
Opintic
Pieire
ţipa
Snopi
Blândă
Silă
Sughițare
Microcentrală
Chilnă
Reconfortat
Noruleţ
Devieri
Iureş
Pântece
Troncoș
Republicare
Flaterie
Modela
Originea
Negoţ
Coștireață
Nălticel
Ramifica
Biciuitor
Tijă
Mai
Minor
Cocăli
Expropriat
Spăimos
Revocaţie
Adunat
Poticnit
Noblețe
Muzeon
Ovreu
Cotizator
Tălaniţă
Adâncire
Mămăligă
Informat
Santinelă
Negustor
Surori
Neglijeu
Trapiști
Tubular
Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie
Reduceri online!
RSS