Dezaproba, verb
Sinonime:
a blama, a condamna, a înfiera, a proscrie, a reproba, a respinge, a stigmatiza, (livresc) a dezavua, (rar) a sancţiona, (popular) a osândi, (învechit) a mustra, a protesta, (figurat) a veşteji.
Dezaprobare, substantiv
Sinonime:
blam, blamare, condamnare, înfierare, neaprobare, reprobare, respingere, stigmatizare, (livresc) dezavuare, reprehensiune, (rar) reprobaţiune, sancţionare, (popular) osândire, (învechit) prihană, (figurat) veştejire.
Dezaprobat, adjectiv
Sinonime:
condamnat, contestat, dezavuat, neîncuviințat.
Dezaprobație, substantiv (învechit)
Sinonime:
dezaprobare, dezavuare, (variantă) dezaprobațiune.
Dezaprobativ, adverb
Sinonime:
dezaprobator.
Dezaprobator, adjectiv
Sinonime:
neaprobator, reprobator. Dezaprobător, adverb
Sinonime:
dezaprobator.
Blam, substantiv neutru Sinonime:
dezaprobare, dezacord, reprobare, blamare, reprehensiune; înfierare, vestejire, condamnare, critică; admonestare, anatemă, sancțiune; reprimandă.
Blama, verb Sinonime:
a dezaproba, a reproba, a critica, a condamna, a înfiera, a vesteji; a admonesta, a incrimina, a sancționa, a stigmatiza.
Condamna, verb Sinonime:
a dezaproba, a reproba, a repudia, a blama; a pedepsi, a osândi, a sancţiona; a învinui, a ponegri.
Critica, verb
Sinonime:
a satiriza, a biciui, a înfiera, a analiza, a discuta, a examina, a argumenta, a epiloga, a blama, a cenzura, a contrazice, a dezaproba, a detracta, a (se) plânge, a (se) dojeni, a (se) mustra, (popular) a cârti, (figurat) a scutura. Critică, substantiv feminin
Sinonime:
observaţie, mustrare, beşteleală, (la plural) bobârnace, ocară; satirizare, biciuire, înfierare, vestejire.
Denunţa, verb
Sinonime:
a acuza, a pârî, a reclama, a (se) plânge, a demasca, a spune, (popular) a vinde, (Moldova, Transilvania şi Maramureș) a ponoslui, (învechit) a jelui, a vădi, (familiar, figurat) a aranja, a turna, a scuipa; a dezaproba; a dezvălui, a raporta.
Dezavua, verb
Sinonime:
a dezaproba, a se desolidariza, a contrazice, a blama, a condamna, a înfiera, a proscrie, a reproba, a respinge, a stigmatiza.
Înfiera, verb Sinonime:
a condamna, a osândi, a stigmatiza, a veşteji, a dezaproba.
Osândi, verb Sinonime:
a condamna, a pedepsi; a dezaproba, a înfiera, a critica; a sili, a obliga; a constrânge.
Prihană, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
abatere, acuzare, acuzație, blam, blamare, condamnare, culpabilitate, culpă, cusur, defect, dezaprobare, eroare, greșeală, impuritate, imputare, imputație, înfierare, învinovățire, învinuire, meteahnă, murdărie, neaprobare, necinste, pată, păcat, pângărire, profanare, reprobare, reproș, respingere, spurcare, stigmatizare, vină, vinovăție, (învechit) prighană, (învechit) prihănie, (învechit) prihănire.
Protesta, verb Sinonime:
a reclama, a se plânge, a fi nemulţumit, a se împotrivi, a se opune, a dezaproba, a respinge.
Reprehensiune, substantiv feminin (rar) Sinonime:
mustrare, blam, reprobare, blamare, dezaprobare, condamnare.
Reproba, verb
Sinonime:
a blama, a condamna, a considera condamnabil, a critica, a dezaproba, a nu încuviința, a respinge.
Respinge, verb Sinonime:
a refuza, a nu primi, a nu admite, a nu accepta, a dezaproba, a repudia, a nu recunoaşte, a nu consimţi, a nu voi, a nu fi de acord; a pune pe fugă, a risipi, a bate, a înfrânge.
Şuiera, verb Sinonime:
a fluiera, a ţipa, a vâjâi, a ţiui; a huidui, a dezaproba.
Blamare, substantiv
Sinonime:
blam, condamnare, condamnațiune, dezaprobare, dezavuare, facere de râs, înfierare, neaprobare, păcălire, reprehensiune, reprobare, reprobațiune, respingere, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit) prihană, (popular) osândire.
Condamnare, substantiv
Sinonime:
osândire, osândă, pedepsire, pedeapsă, (învechit) certare, oblicire, (livresc) penitenţă, (învechit şi regional) lege, ştraf, (regional) pedepsie, judecată, pilduire; dezaprobare.
Dezavuare, substantiv
Sinonime:
blam, blamare, condamnare, desolidarizare, dezaprobare, înfierare, neaprobare, reprobare, respingere, stigmatizare.
Huiduială, substantiv
Sinonime:
dezaprobare, huiduire, huiduit, huiduitură.
Neaprobare, substantiv
Sinonime:
blam, blamare, condamnare, dezaprobare, dezavuare, înfierare, reprehensiune, reprobare, reprobațiune, respingere, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit) prihană, (popular) osândire.
Neaprobator, adjectiv
Sinonime:
dezaprobator.
Abzice, verb
Sinonime:
a dezaproba, a nu admite, a refuza.
Procleţi, verb
Sinonime:
a afurisi, a anatemiza, a blestema, a condamna, a dezaproba, a excomunica.
Vituperare, substantiv
Sinonime:
blam, blamare, critică violentă, defăimare, denigrare, dezaprobare, vituperație.
Oprobriu, substantiv
Sinonime:
afront, blam, dezaprobare, dezonoare, difamație, dispreț, ignominie, indignitate, infamie, înfierare, reprobare, rușine, vindictă publică, (figurat) lapidare, (figurat) sentință, (variantă greșită) oprobiu.
Reprobator, adjectiv
Sinonime:
acuzator, dezaprobator, reprobativ, sever.
Reprobare, substantiv
Sinonime:
blam, blamare, condamnare, dezaprobare, dezavuare, înfierare, neaprobare, reprehensiune, reprobațiune, respingere, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit) prihană, (învechit) reprubare, (popular) osândire.
Reprobativ, adjectiv
Sinonime:
dezaprobator, neaprobator, reprobator.
Reprobațiune, substantiv
Sinonime:
blam, blamare, condamnare, critică, dezaprobare, înfierare, neaprobare, objurgație, objurgațiune, reprobare, reproș, respingere, stigmatizare, vituperare, vituperație.
Înfierare, substantiv
Sinonime:
blam, blamare, condamnare, dezaprobare, dezavuare, înfierat, însemnare, neaprobare, reprehensiune, reprobare, reprobațiune, respingere, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit) pecetluire, (învechit) prihană, (popular) osândire, (regional) săgnire.
Stigmatizare, substantiv
Sinonime:
blam, blamare, condamnare, dezaprobare, dezavuare, înfierare, înfierat, neaprobare, reprehensiune, reprobare, reprobațiune, respingere, sancționare, (figurat) veștejire, (învechit) pecetluire, (învechit) prihană, (popular) osândire.
Condemnare, substantiv (învechit)
Sinonime:
blam, blamare, condamnare, condamnațiune, dezaprobare, înfierare, neaprobare, osândă, pedeapsă, pedepsire, reprobare, reprobațiune, respingere, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit și regional) lege, (învechit și regional) ștraf, (învechit) certare, (învechit) judecată, (învechit) oblicire, (învechit) pilduire, (învechit) prihană, (livresc) dezavuare, (livresc) penitență, (livresc) reprehensiune, (popular) osândire, (regional) pedepsie.
Sancţionare, substantiv
Sinonime:
blam, blamare, condamnare, confirmare, consacrare, consfințire, dezaprobare, înfierare, întărire, neaprobare, pedepsire, penalizare, ratificare, reprobare, respingere, sancțiune, stigmatizare, validare, (învechit) sacrare, (învechit) sancțiunare.
Neacceptat, adjectiv
Sinonime:
cenzurat, contestat, declinat, dezaprobat, eliminat, exclus, interzis, nepermis, prohibit, proscris, recuzat, refuzat, rejectat, respins.
Respins, adjectiv
Sinonime:
dat la o parte, dezaprobat, expulzat, întors, neacceptat, refuzat, reîntors, rejectat, repudiat.
Respingere, substantiv
Sinonime:
blam, blamare, condamnare, dezaprobare, dezavuare, excludere, inacceptare, înfierare, neacceptare, neadmitere, neaprobare, recuzare, refuz, refuzare, rejectare, rejectat, renegare, reprehensiune, reprobare, reprobațiune, repudiere, repulsie, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit) prihană, (învechit) recuzație, (popular) osândire.
Reprubare, substantiv (învechit)
Sinonime:
blam, blamare, condamnare, dezaprobare, dezavuare, înfierare, neaprobare, reprehensiune, reprobare, reprobațiune, respingere, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit) prihană, (popular) osândire.
Reprobație, substantiv
Sinonime:
blam, blamare, condamnare, condamnațiune, dezaprobare, înfierare, neaprobare, reprobare, reprobațiune, respingere, stigmatizare, (învechit) reprubare.
Reprobat, adjectiv
Sinonime:
dezaprobat.
Blamat, adjectiv
Sinonime:
condamnat, criticat, defăimat, dezaprobat, făcut de râs, (regional) păcălit.
Alenzui, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a contrazice, a dezaproba.
Alenzuire, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
dezaprobare.
Alenzuit, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
dezaprobare. Alenzuit, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
dezaprobat.
Vituperație, substantiv
Sinonime:
blam, blamare, critică violentă, defăimare, denigrare, dezaprobare, reprobare, reprobație, reprobațiune, vituperare, (învechit) vituperațiune.