Căruţ, substantiv
Sinonime:
cărucior.
Căruţă, substantiv
Sinonime:
(Transilvania şi Banat) cocie, car; (botanică) (căruţa-dracului) scaiul-dracului.
Căruțaș, substantiv
Sinonime:
cărăuș, vizitiu, (argotic) dezertor, (învechit și regional) sechiraș, (învechit și regional) vezeteu, (învechit) chiovean, (învechit) chirigiu, (învechit) harabagiu, (învechit) mălăier, (popular) cotigar, (regional) cărucer, (regional) cocieș, (regional) cociș, (regional) coșovean, (regional) ghiocear, (regional) ghiociar, (regional) răcăbuș, (regional) sechereș.
Căruţele, substantiv la plural
Sinonime:
pătlagină.
Căruți, verb
Sinonime:
a cărăuți, a căruța, a transporta.
Braşoveancă, substantiv feminin Sinonime:
chervan, căruță (mare), trăsură (mare).
Butcă, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
caleaşcă, trăsurică, trăsură, căruţă.
Car, substantiv neutru Sinonime:
căruță; (figurat) grămadă, mulţime. Câr, interjecție
Sinonime:
gar!
Cărăuș, substantiv masculin Sinonime:
căruţaş.
Cărăuşie, substantiv feminin Sinonime:
cărăuşit, transport cu căruţa.
Cărucior, substantiv neutru
Sinonime:
căruț, landou, liză.
Chervan, substantiv neutru (învechit) Sinonime:
car, căruţă, braşoveancă, trăsură, rădvan; șir de care, caravană.
Chirigiu, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
cărăuş, căruţaş.
Cocie, substantiv feminin (învechit şi regional) Sinonime:
trăsură, căruţă, car.
Haraba, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
căruţă, diligenţă, (Moldova) şarabană.
Vehicul, substantiv neutru
Sinonime:
atelaj, automobil, car, cariolă, căruţă, maşină, mijloc de transport, șaretă, vector.
Vizitiu, substantiv masculin Sinonime:
birjar, surugiu, căruţaş.
Cărucean, substantiv
Sinonime:
cărucior, căruţ, landou, trăsurică.
Trăsioară, substantiv
Sinonime:
căruță, trăsură.
Cotigă, substantiv
Sinonime:
căruță, car cu două roți, teleagă, (regional) tărăbuţă, toligă; (regional) dric, (la plural) roate, (la plural) rotile, (Transilvania) căroaie.
Deciocăla, verb
Sinonime:
a dezghioca, a curăța știuleții de foi; a scoate roatele căruței, a demonta.
Draghină, substantiv
Sinonime:
(popular) loitră de căruță, drabină; carâmb.
Droagă, substantiv (regional)
Sinonime:
car funebru, car funerar, car mortuar, căruță, cotigă, dric, roabă, (regional) daradaică, (regional) patașcă.
Gresie, substantiv
Sinonime:
cute, perinoc, piatră de moară, roată de căruță, rocă sedimentară dură, (variantă) grezie.
Menzil, substantiv
Sinonime:
căruță de poștă, curier, diligenţă, mesager, olac, poştalion, poştă, ştafetă; (variante) mezil, mizil.
Furgon, substantiv
Sinonime:
camion, camionetă, căruță, platformă, tren, vagon, vagonet, van.
Sechiraş, substantiv
Sinonime:
(învechit) birjar, cărăuș, căruțaș, chirigiu, mânător de cai, surugiu, vizitiu.
Șarabană, substantiv (Moldova)
Sinonime:
car, căruță, haraba, poștalion, șaretă, tramcar.
Orcic, substantiv (regional)
Sinonime:
(la căruță) bară, cruce, răscruce, (regional) crucioi, (variantă) orșic, (variantă) urcic.
Trăsurică, substantiv
Sinonime:
cărucior, căruț, landou, trăsură (mică), (rar) cărucean.
Tritănă, substantiv (regional)
Sinonime:
(la căruță, car sau trăsură) cruce.
Făinar, substantiv (învechit)
Sinonime:
(referitor la făină) căruțaș, hambar, ladă, negustor; (rar) plăcintă; (variantă) fărinar.
Vezeteu, substantiv (regional)
Sinonime:
birjar, căruțaș, vizitiu.
Măscărit, substantiv (învechit)
Sinonime:
mascat; impozit (pe căruța de pește sărat).
Daradaică, substantiv (regional)
Sinonime:
căruță, roabă, trăsură, (regional) dărădaică, (regional) taradaică, (regional) tărădaică.
Mălăier, substantiv (învechit)
Sinonime:
căruțaș, negustor ambulant, (învechit) făinar; (regional) mulă, papă-lapte.
Coșovean, substantiv (regional)
Sinonime:
căruțaș, chirigiu.
Răcăbuș, substantiv (regional)
Sinonime:
cărăuș, căruțaș.
Sechereș, substantiv (regional)
Sinonime:
căruțaș, vizitiu, (învechit și regional) sechiraș.
