Dezola, verb
Sinonime:
a amărî, a deprima, a descuraja, a dispera, a întrista, a mâhni, a posomorî, (învechit) a pustii.
Dezolant, adjectiv
Sinonime:
apăsător, demoralizant, demoralizator, deplorabil, depresiv, deprimant, descurajant, descurajator, dezamăgitor, dezolator, întristător, jalnic, lamentabil, mâhnit, mâhnitor, mohorât, posac, posomorât, sumbru, supărător, trist, vânăt, (figurat) negru, (figurat) sterp.
Dezolare, substantiv
Sinonime:
decepție, demoralizare, depresie, depresiune, deprimare, descurajare, dezamăgire, deziluzie, jale, mâhnire (adâncă), (figurat) pustietate, (figurat) pustiu, (figurat) văduvie, (învechit) demoralizație, (învechit) dezolație, (învechit) dezolațiune, (învechit) dezolățiune.
Dezolat, adjectiv
Sinonime:
decepționat, demoralizat, deprimat, descurajat, desperat, dezamăgit, deziluzionat, deznădăjduit, fără speranță, întristat, mâhnit, (figurat) ars, (figurat) pustiit, (învechit) apelpisit, (învechit) părăsit.
Dezolație, substantiv (învechit)
Sinonime:
deprimare, dezolare, pustietate, (învechit) dezolațiune, (învechit) dezolățiune.
Dezolațiune, substantiv
Sinonime:
dezolare.
Dezolator, adjectiv
Sinonime:
apăsător, demoralizant, demoralizator, depresiv, deprimant, descurajant, descurajator, dezamăgitor, dezolant, întristător, mohorât, posomorât, trist, (variantă) dezolatoriu.
Disperare, substantiv feminin Sinonime:
desperare, deznădejde; exasperare, descurajare, demoralizare; tristețe, dezolare, deprimare, mâhnire adâncă.
Disperat (disperată), adjectiv Sinonime:
desperat, abătut, întristat, atristat, supărat, descurajat, dezolat, deprimat, demoralizat, inconsolabil, de neconsolat, de nemângâiat, fără speranţă.
Inconsolabil (inconsolabilă), adjectiv
Sinonime:
dezolat, disperat, neconsolabil, neconsolat, nemângâiat, trist (pe veci).
Melancolic (melancolică), adjectiv
Sinonime:
abătut, amărât, deprimat, descurajat, dezolat, elegiac, îndurerat, întristat, mâhnit, posomorât, supărat, trist, (învechit) melanholicos.
Melancolie, substantiv feminin
Sinonime:
adinamie, alean, amărăciune, angoasă, astenie, atrabilă, depresie, deprimare, dezolare, duioșie, ipocondrie, ipohondrie, întristare, langoare, neurastenie, nostalgie, pesimism, supărare, tristeţe, (englezism) spleen, (învechit) melanholie.
Mâhnire, substantiv feminin
Sinonime:
amărăciune, apăsare, dezolare, îndurerare, întristare, necaz, posomoreală, supărare, tristeţe, (figurat) cătrănire, (figurat) rănire, (învechit și popular) obidire, (învechit și regional) scârbă, (învechit) mâhneală, (învechit) mâhniciune, (învechit) scârbie, (popular) obidă, (Transilvania, Moldova și Bucovina) bănat. Măhnire, substantiv (învechit)
Sinonime:
întristare, mâhnire.
Mâhnit (mâhnită), adjectiv
Sinonime:
abătut, amărât, dezolat, îndurerat, întristat, lovit în inimă, melancolic, trist, (învechit) mâhnițel.
Mohorât (mohorâtă), adjectiv
Sinonime:
amărât, chiorâș, demoralizant, deprimant, descurajant, dezolant, dezolator, îmbufnat, închis, încruntat, înnegurat, înnorat, întristat, întunecat, întunecos, melancolic, neguros, noros, pâclos, plumbuit, plumburiu, posac, posomorât, roşu-închis, roșu-vânăt, stacojiu, sumbru, supărat, sur, trist, urât, (învechit) ponegrit, (popular) suriu, (învechit) mohurât; (sânge mohorât) antrax, cărbune, dalac, pustulă malignă.
Neconsolat (neconsolată), adjectiv Sinonime:
nemângâiat, nealinat, mâhnit, întristat, trist, dezolat, deprimat.
Nemângâiat (Nemângâiată), adjectiv Sinonime:
neconsolat, nealinat, mâhnit, întristat, trist, dezolat, deprimat.
Nenorocit (nenorocită), adjectiv Sinonime:
nefericit, nenorocos, năpăstuit, sărman, sărac, nevoiaş, mizer, ticălos; dureros, trist, deprimant, dezolant, jalnic.
Posomorât (posomorâtă), adjectiv Sinonime:
indispus, trist, mohorât, morocănos, mahmur; dezolant, sumbru, întunecat.
Sterp (stearpă), adjectiv
Sinonime:
arid, neroditor, neproductiv, nulipară; (figurat) dezolant, trist, întristător; închircit, uscat, degenerat; (figurat) infructuos, zadarnic, inutil, van.
Trist (tristă), adjectiv Sinonime:
abătut, amărât, mâhnit, melancolic, supărat; îndurerat, jalnic; (figurat) deprimant, dezolant, dureros.
Demoralizant, adjectiv
Sinonime:
deprimant, demoralizator, demotivant, descurajator, dezolant.
Deprima, verb
Sinonime:
a (se) mâhni, a (se) întrista, a (se) descuraja; a dezola.
Deprimant, adjectiv
Sinonime:
descurajator, apăsător, dezolant, sumbru, (figurat) negru, trist, demobilizator, demoralizant.
Deprimare, substantiv
Sinonime:
depresiune, descurajare, dezolare, disperare.
Descurajant, adjectiv
Sinonime:
care descurajează, descurajator, demoralizant, deprimant, dezolant.
Stress, substantiv
Sinonime:
dezolațiune, (variantă) stres.
Morozitate, substantiv
Sinonime:
aer posac, dezolare, mahmureală, melancolie, morocănoșie, neurastenie, supărare, taciturnitate, tristețe.
Nesatisfăcut, adjectiv
Sinonime:
avid, dezolat, insațiabil, înfometat, însetat, neîmpăcat, nemulțumit.
Dezesperant, adjectiv
Sinonime:
demoralizant, deprimant, descurajant, descurajator, desperant, deznădăjduitor, dezolant, dezolator, disperant.