Mosor, substantiv
Sinonime: bobină, canetă; (anatomie) luetă, omuşor, uvulă.  Mosoraş, substantiv
Sinonime: mosorel.  Mosorât, adjectiv (învechit)
Sinonime: tumefiat, (figurat; regional) trist; (regional) cu cupole, cu turnuri; (variantă) mosorat.  Mosorâtură, substantiv (învechit)
Sinonime: tumefacție, tumoare, umflătură.  Mosorel, substantiv
Sinonime: mosor, mosoraş.  Mosorî, verb (învechit)
Sinonime: a se mări, a se tumefia, a se umfla, a se vindeca prost, (figurat) a se întrista, (variantă) a se mosori.  Moşorogi, verb
Sinonime: a migăli, a mocăi, a mocoşi, a moşmondi, a moşmoni, a ticăi.  

---

Bobina, verb
Sinonime: a înfăşura, a depăna, a încolăci.

Bobină, substantiv feminin
Sinonime: mosor; cilindru, rulou, sul.  Muşuroi, substantiv neutru
Sinonime: cuib, furnicar, mogâldeață, moviliță, ridicătură de pământ, (mușuroi înierbat) marghilă, (regional) măguiață; cârtiță, sobol; (variante) moșinoi, moșoroi, moșunoi.

Muşuroi, verb
Sinonime: a acoperi cu pământ, a face mușuroi, a grămădi, a îmbulzi, a îndesa, a înghesui, a îngrămădi, (variantă) a moșoroi.  Macara, substantiv
Sinonime: (tehnică) aparat de ridicat, bobină, gruie, mosor, unealtă de ridicat, vârtej, (rar) cran, (regional) şaitău.  Mocăi, verb
Sinonime: a (se) mocoşi, a (se) moşmondi, a (se) moşmoni, a (se) moşogăi, a (se) ticăi, a aţipi, a bichiri, a da din cap, a dormita, a lucra încet și fără spor, a migăli, a mocni, a moşinci, a moşoi, a moşorogi, a motroşi, a moţăi, a munci din greu, a muşina, a picoti, a piroti, (familiar) a moşi, (popular) a tândăli, (prin Transilvania) a se mighiti, (regional) a migoroşi, (variantă) a mogăi.  Tumefacţie, substantiv
Sinonime: edem, inflamare, inflamație, intumescență, tumefiere, tumescență, turgescență, umflare, umflătură, (învechit) mosorâtură, (învechit) obrinteală, (învechit) obrintire, (învechit) obrintit, (învechit) obrintitură, (prin Bucovina) badraganie, (prin Transilvania) aprinsură, (regional) bobotire.