Restant (restantă), adjectiv Sinonime:
rămas, întârziat, în urmă.
Restanţă, substantiv feminin Sinonime:
rămăşiţă, rest; datorie, obligaţie.
Cusur, substantiv neutru
Sinonime:
abatere, aluzie, anomalie, culpabilitate, culpă, defect, eroare, greşeală, imperfecţiune, meteahnă, patimă, păcat, racilă, rest, restanţă, vină, vinovăţie.
Diferenţă, substantiv feminin
Sinonime:
deosebire, nepotrivire, fluctuaţie, (învechit şi popular) osebire, (Banat, Transilvania şi Maramureș) deschilinire, (învechit) osebitură; (matematică) rest, (învechit) rămăşiţă, restanţă.
Rămăşiţă, substantiv feminin
Sinonime:
coborâtor, descendent, diferență, mont, moștenire, odraslă, pariu, patrimoniu, prinsoare, progenitură, rămășag, relicvă, reminiscenţă, rest, restanţă, scoborâtor, succesiune, urmaș, viță, vlăstar, (învechit și regional) rămășitură, (învechit) rămas, (Transilvania) mărădic.
Rest (resturi), substantiv neutru
Sinonime:
deșeu, diferență, rămăşiţă, reminiscenţă, restanţă, urmă, (învechit și regional) cusur, (învechit și regional) marda, (învechit și regional) rămășitură, (învechit) rămas, (regional) mont, (regional) pârlac, (regional; la plural) ronghiuri, (Transilvania) mărădic.
Arierat (arierate), substantiv
Sinonime:
datorie, impozit restant, obligație financiară neonorată, rest de plată, restanță.
Corigență, substantiv
Sinonime:
corijență, restanță.