Destinat, adjectiv
Sinonime:
afectat, asignat, atribuit, consacrat, hărăzit, hotărât dinainte, menit, predestinat, promis, sortit, stabilit, ursit. Destinat, substantiv
Sinonime:
destinare, destinație.
Destinatar, substantiv
Sinonime:
adresant, alocutar, auditor, beneficiar, receptor, (învechit) recipiendar.
Destinaţie, substantiv feminin
Sinonime:
scop, ţintă, finalitate, funcţie; loc, aşezare, punct de sosire; (învechit) săvârşire, săvârşit.
Destinator, substantiv (învechit)
Sinonime:
emițător, expeditor, locutor, trimițător, vorbitor.
Adresant, substantiv masculin Sinonime:
destinatar.
Funcţie, substantiv feminin
Sinonime:
activitate, calitate, destinaţie, funcţionare, grad, însărcinare, job, post, profesie, rang, rol, sarcină, serviciu, slujbă, (învechit) ridicare; (matematică) aplicaţie, (funcţie bijectivă) bijecţie, (funcţie surjectivă) surjecţie.
Hotărât (hotărâtă), adjectiv Sinonime:
decis, ferm, neşovăitor, fără ezitare; fixat, stabilit, stipulat; destinat, sorocit, menit; indiscutabil, neîndoios, sigur, categoric, rezolvat.
Rândui, verb Sinonime:
a ordona, a dispune, a înşirui; a repartiza, a face ordine, a aranja; a hotărî, a stabili, a decide, a fixa; a fi scris, a fi dat, a fi sortit, a fi ursit, a fi destinat.
Sens, substantiv neutru Sinonime:
înţeles, semnificaţie, accepţie, tâlc; rost, noimă, raţiune, logică; scop, menire, ţel, destinaţie, tendinţă; direcţie, curs, orientare; latură, parte.
Vocaţie, substantiv feminin
Sinonime:
aptitudine, atracție, atracțiune, capacitate, chemare, destinație, dispoziție, dispozițiune, geniu, înclinare, înclinaţie, misiune, pornire, predestinare, predestinație, predispoziţie, rol, sacerdoțiu, talent, (învechit) vocațiune.
Adresa, verb
Sinonime:
a expedia, a înainta, a orienta către cineva, a prevedea cu adresă, a trimite direct; a (se) exprima, a face apel la, a formula, a lua cuvântul, a vorbi cuiva.
Adresă, substantiv
Sinonime:
destinație, domiciliu, loc, (la plural) coordonate; dexteritate, îndemânare, pricepere; (informatică) pointer; petiție, scrisoare oficială, (învechit) mehtup; (adresă electronică) e-mail, poștă electronică.
Avut, substantiv
Sinonime:
avere, avuție, bani, bogăție, bun, câștig, deținere, posedare, situație, (familiar) parale, (figurat) cheag, (figurat) seu, (învechit și regional) bogătate, (învechit și regional) prilej, (învechit și regional) prindere, (învechit) bucate, (învechit) periusie, (învechit; figurat) destinație, (învechit; figurat) existență, (învechit; figurat) menire, (învechit; figurat) necesitate, (învechit; figurat) posibilitate, (învechit; figurat) scop, (învechit; figurat) stare, (învechit; figurat) voință, (Oltenia, Banat și Transilvania) vlagă, (plural) bunuri, (plural) mijloace, (prin Transilvania) apucătură, (rar) componență, (rar) dar, (rar) senzație, (rar; figurat) boală, (rar; figurat) independență, (rar; figurat) sentiment, (regional) blagă, (regional) prinsoare, (Transilvania) iosag.
Beneficiar, substantiv
Sinonime:
destinatar; prestator; chiriaș.
Mural, adjectiv
Sinonime:
rupestru; fixat de zid, aflat pe un zid, destinat să stea pe un perete; (pictură murală) pictură executată pe zid; (hartă murală) hartă de atârnat pe perete.
Chemat, adjectiv
Sinonime:
competent, destinat, invitat, îndreptăţit, menit, strigat, (învechit) volnic. Chemat, substantiv
Sinonime:
chemare, strigare.
Afectație, substantiv
Sinonime:
afectare, cabotinaj, dandism, fanfaronadă, grandilocvență, pedanterie, prețiozitate, pretenție, purism, puritanism, purtare nefirească, snobism, tartuferie, teatralism; atribuție, desemnare, destinație, nominație.
Destinare, substantiv
Sinonime:
consacrare, dedicare, destinat, destinație, devotare, hărăzire, închinare, menire, predestinare, sortire, ursire.
Alocutor, substantiv
Sinonime:
destinatar, interlocutor, vorbitor.
Exoteric, adjectiv
Sinonime:
accesibil, destinat tuturor, public, simplu.
Pentru, prepoziție
Sinonime:
ca, către, contra, cu destinația, cu direcția, cu privire la, cu scopul de, datorită, de, din cauza, din pricina, drept, după, față de, împotriva, în apărarea, în favoarea, în folosul, în interesul, în legătură cu, în loc de, în locul, în măsură să, în raport cu, în schimbul, în scopul, în vederea, la, pe, per, potrivit cu, pro, referitor la, spre; (expresie) (pentru moment) deocamdată; (expresie) (pentru ca, pentru că) fiindcă, deoarece, din cauză că, de vreme ce, întrucât, căci; (expresie) (pentru ce, pentru aceasta, pentru aceea) deci, așadar, de aceea, drept care, din care cauză; (cu rol de conjuncție) precum.
Receptor, substantiv
Sinonime:
ascultător, cititor, destinatar, interlocutor; pâlnie, radio, televizor, tuner, (receptor radio) radioreceptor.
Portelicopter, substantiv
Sinonime:
portavion cu destinație multiplă.
Promis, adjectiv
Sinonime:
consacrat, destinat, făgăduit, predestinat.
Dediat, substantiv (învechit)
Sinonime:
dedicare, dedicat, hărăzire, sacrificare, (învechit) dediare, (învechit) dedicăluire, (învechit) dedicăluit, (rar) destinare. Dediat, adjectiv (învechit)
Sinonime:
dedicat, devotat, hărăzit, sacrificat, (învechit) dedicăluit, (rar) destinat.
Dedicat, adjectiv
Sinonime:
consacrat, implicat, închinat, înclinat, participativ, târnosit, (învechit) dediat, (învechit) dedicăluit, (învechit) devotat, (învechit) hărăzit, (învechit) sacrificat, (rar) destinat. Dedicat, substantiv
Sinonime:
dedicare, (învechit) hărăzire, (învechit) sacrificare, (rar) destinare.