Bocăni, verb (popular) Sinonime:
a ciocăni, a bate, a lovi, a trosni, a pocni, (regional) a bontăni.
Bocănire, substantiv
Sinonime:
bătaie, bocăneală, bocănit, bocănitură, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, (regional) tocănire, tocănit.
Bocănit, substantiv
Sinonime:
bocăneală, bocănitură, pocăneală, pocănit, pocănitură, (regional) bontăneală, bontănitură; bătaie.
Bocănitoare, substantiv
Sinonime:
(ornitologie) ciocănitoare, gheonoaie, ghionoaie, scorțar.
Bocănitură, substantiv
Sinonime:
bătaie, bocăneală, bocănire, bocănit, ciocăneală, ciocănire, ciocănitură, pocăneală, pocănit, pocănitură, (regional) bontăneală, (regional) bontănitură, (regional) tocănire, (regional) tocănit.
Bătaie, substantiv feminin
Sinonime:
altoială, atingere, bătălie, bătătură, băteală, bătută, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, boiște, bombardament, bombardare, bruftuială, bruftuluială, bumbăceală, burduşeală, caft, cafteală, carambol, cardeală, ceartă, chelfăneală, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, ciocnire, ciomăgeală, conflict, corecţie, fâlfâit, goană, harţă, hăituială, hăituire, izbire, împreunare, încăierare, încăierătură, înfrângere, lovire, lovitură, luptă, mardeală, muștruluială, palpitație, păruială, pedeapsă, plesnitură, pulsație, răfuială, război, scatoalcă, scărmănătură, scărmăneală, scornire, suflare, suflu, tărbăceală, târnuială, târnuire, tic-tac, timp, tocănit, trânteală, trosneală, urecheală, zvâcnire, (bătaie de joc) batjocură, (familiar) tăvăleală, (figurat) mângâiere, (figurat) scărmănare, (învechit și popular) suflat, (rar) încaier, (regional) încăierat, (regional) tocănire, (regional) zăliște.
Bocăneală, substantiv feminin Sinonime:
bocănitură, bocănit, ciocnire; trosnitură, pocnitură.
Ciocăni, verb Sinonime:
a lovi, a bate, a bocăni; (figurat) a bate la cap, a cicăli, a pisălogi, a bârâi, a ciomăgi.
Ciocănit, substantiv
Sinonime:
bătaie, bocănit, tocănit.
Ciocănitură, substantiv
Sinonime:
bătaie, bocănit.
Tocănire, substantiv
Sinonime:
bătaie, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, tocănit.
Pocăneală, substantiv
Sinonime:
bocăneală, bocănit, bocănitură, pocănit, pocănitură, (regional) bontăneală, (regional) bontănitură.
Bontănitură, substantiv (regional)
Sinonime:
bocăneală, bocănit, bocănitură, ciocănitură, pocăneală, pocănit, pocănitură.
Bontăneală, substantiv (regional)
Sinonime:
bătaie, bocăneală, bocănit, bocănitură, burzuluială, ciocănire, pocăneală, pocănit, pocănitură.
Băcăni, verb
Sinonime:
(învechit) a se farda, a vopsi (cu băcan), a vopsi roșu-aprins; (regional) a bocăni.
Torocăni, verb (regional)
Sinonime:
a bocăni, a ciocăni, (figurat) a bodogăni, (figurat) a trăncăni, (regional) a tolocăni.
Pocănitură, substantiv (regional)
Sinonime:
bocăneală, bocănit, bocănitură, pocăneală, pocănit, pocnet, pocnitură, (regional) bontăneală, (regional) bontănitură.
Tropăială, substantiv
Sinonime:
bocănit, ropot, tropăire, tropăit, tropăitură, tropot, zupăit, zupăitură, (popular) treapăd, (popular) tropotire, (popular) tropotit, (popular) tropotitură, (regional) dupăială, (regional) dupăire, (regional) dupăit, (regional) dupăitură, (regional) lipăială, (regional) ropăit, (regional) tropoială, (regional) tropoteală, (regional) tropotică, (regional) zdupăială.
Boncăni, verb
Sinonime:
a bocăni, a rage.
Boncănire, substantiv
Sinonime:
bocănire, boncănit.