Consuetudine, substantiv
Sinonime:
(livresc) obișnuință, obicei, deprindere, cutumă.
Lege, substantiv feminin
Sinonime:
acțiune, autoritate, canon, cartă, cauză, cod, condamnare, confesiune, constituție, consuetudine, credinţă, cult, cutumă, datină, decizie, decret, dispoziţie, drept, dreptate, echitate, fel, hotărâre, judecată, justiție, normă, obicei, obiceiul pământului, obligaţie, ordin, ordonanță, osândă, pedeapsă, precept divin, proces, putere, rânduială, regulament, regulă, religie, rezoluție, rit, sentință, statut, tipic, tradiţie, tribunal, uz, uzanță, verdict, (învechit și popular) ucaz, (învechit) codice, (învechit) edict, (învechit) firman, (învechit) legiuire, (învechit) pravilă, (învechit) reglement, (învechit) testament; (lege logică) expresie validă, tautologie, teză logică.
Cutumă, substantiv
Sinonime:
(termen juridic) consuetudine, datină, obicei, tradiţie, uz, uzanţă.
Nescris (nescrisă), adjectiv
Sinonime:
alb, consuetudinar, curat, gol, oral, (învechit) nemărginit; (expresie) (lege nescrisă) adat, consuetudine, cutumă, datină, lege naturală, obicei, tradiție, (învechit) drept obișnuielnic, (învechit) praxis, (învechit) tradițiune.