Conciliere, substantiv feminin Sinonime:
împăcare, unire, acord, conciliaţie.
Conciliaţie, substantiv
Sinonime:
conciliere, împăcare.
Arbitrare, substantiv
Sinonime:
acomodament, acord, apreciație, apreciere, aranjament, arbitraj, compromis, conciliație, conciliere, decizie, judecare, mediație, mediere, soluționare, (învechit) eretocrisie.
Împăcăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
conciliere, împăcare.
Reconciliere, substantiv
Sinonime:
conciliere, împăcare, înțelegere, punere de acord, reapropiere, (învechit) reconciliare, (învechit) reconciliație.
Pacificaţie, substantiv (învechit)
Sinonime:
conciliere, împăcare, menținerea păcii, pacificare, reconciliere, restabilirea păcii, (variantă) pacificațiune.
Împăcare, substantiv
Sinonime:
acord, alinare, calmare, conciliație, conciliere, convenție, domolire, familiarizare, îmblânzire, îmbunare, împăcat, înțelegere, învoială, liniștire, potolire, reconciliere, (învechit) împăcăciune, (învechit) împăcăluire, (învechit) împăcătură, (învechit) împăceluire, (învechit) împăciuială, (învechit) păceluire, (învechit) păceluit, (învechit) păciuilire, (învechit) păciuire, (popular) împăciuire.
Bune oficii, expresie
Sinonime:
ajutor, asistență, conciliație, conciliere, concurs, interpoziție, interpunere, intervenție, întrepunere, mediație, mediere, sprijin; servicii.