Regret
Regret,
substantiv
neutru
Sinonime
:
remuşcare,
părere
de
rău,
căinţă.
Regreta
Regreta,
verb
Sinonime
:
a
se
căi,
a
avea
remuşcări,
a
avea
păreri
de
rău,
a-i
părea
rău,
a
fi
cuprins
de
părere
de
rău.
Regretabil (regretabilă)
Regretabil
(regretabilă),
adjectiv
Sinonime
:
de
plâns,
trist,
neplăcut,
supărător.
Bănui
Bănui,
verb
Sinonime
:
a
presupune,
a
intui,
a
presimţi,
a
întrezări;
a
suspecta;
(regional)
a
regreta,
a-i
părea
rău,
a
se
căi.
Biet (biată)
Biet
(biată),
adjectiv
Sinonime
:
sărac,
vrednic
de
milă,
de
plâns,
sărman,
nenorocit;
regretat,
răposat,
decedat.
Blamabil (blamabilă)
Blamabil
(blamabilă),
adjectiv
Sinonime
:
condamnabil,
criticabil,
damnabil,
demn
de
blamat,
deplorabil,
neîngăduit,
neonorabil,
nepermis,
regretabil,
reprehensibil,
reprobabil,
rușinos,
urât,
vinovat,
(învechit)
ocarnic,
(învechit)
ocărâtor,
(învechit)
rușinător.
Căi
Căi,
verb
Sinonime
:
a
regreta,
a-i
părea
rău;
a
compătimi,
a
căina,
a
deplânge.
Căinţă
Căinţă,
substantiv
feminin
Sinonime
:
părere
de
rău,
regret,
remuşcare.
Deplânge
Deplânge,
verb
Sinonime
:
a
plânge,
a
regreta,
a
căina,
a
compătimi.
Jelui
Jelui,
verb
Sinonime
:
a
(se)
jeli,
a
(se)
plânge,
a
acuza,
a
aspira,
a
compătimi,
a
denunța,
a
deplânge,
a
dori,
a
învinovăți,
a
învinui,
a
jindui,
a
năzui,
a
pârî,
a
pofti,
a
pretinde,
a
râvni,
a
reclama,
a
regreta,
a
se
boci,
a
se
căi,
a
se
căina,
a
se
lamenta,
a
se
pocăi,
a
se
tângui,
a
se
văicări,
a
se
văita,
a
spune,
a
tinde,
a
ținti,
a
urmări,
a
visa,
a
viza,
(învechit
și
regional)
a
se
olălăi,
(învechit
și
regional)
a
se
olecăi,
(învechit)
a
se
glăsi,
(învechit)
a
se
glăsui,
(Moldova
și
Bucovina)
a
se
frăsui,
(popular)
a
se
aoli,
(popular)
a
se
mișeli,
(regional)
a
(se)
dăuli,
(regional)
a
se
plângătui,
(regional)
a
se
scârbi,
(regional)
a
se
văiera,
(regional)
a
se
văina,
(regional)
a
se
vălăcăi,
(Transilvania)
a
(se)
cânta.
Pocăi
Pocăi,
verb
Sinonime
:
(reflexiv)
a
se
căi,
a
(-i)
părea
rău,
a
regreta;
a
(se)
converti.
Remuşcare
Remuşcare,
substantiv
feminin
Sinonime
:
căință,
mustrare
(de
cuget),
părere
de
rău,
pocăință,
regret,
(franțuzism
învechit)
repentir,
(învechit)
înfrângere,
(învechit)
pocaianie,
(popular)
penitență,
(popular)
pocăială.
Tristeţe
Tristeţe,
substantiv
feminin
Sinonime
:
amărăciune,
mâhnire,
apăsare,
regret.
Condoleanță
Condoleanță,
substantiv
Sinonime
:
(expresie
de
regret
față
de
durerea
altuia)
mărturie,
simpatie.
Cainic
Cainic,
adjectiv
(învechit)
Sinonime
:
biet,
jalnic,
lamentabil,
nenorocit,
nevoiaş,
plângăcios,
plin
de
regrete,
sărac,
sărman,
vrednic
de
plâns,
(învechit)
căialnic,
(învechit)
căielnic,
(variantă)
căinic.
Scârbi
Scârbi,
verb
Sinonime
:
a
agasa,
a
(se)
amărî,
a
(se)
boci,
a
(se)
căi,
a
(se)
căina,
a
(se)
cutremura,
a
deveni
trist,
a
(se)
dezgusta,
a
(se)
enerva,
a
face
să
simtă
scârbă,
a
fi
cuprins
de
scârbă,
a
(se)
indispune,
a
(se)
irita,
a
(se)
încrâncena,
a
(se)
îndurera,
a
(se)
înfiora,
a
(se)
înfricoșa,
a
(se)
înfuria,
a
(se)
îngrețoșa,
a
(se)
îngrozi,
a
(se)
înspăimânta,
a
(se)
întrista,
a
(se)
jeli,
a
(se)
jelui,
a
(se)
lamenta,
a
(se)
mâhni,
a
(se)
mânia,
a
(se)
necăji,
a
(se)
plânge,
a
(se)
plictisi,
a
(se)
pocăi,
a
(se)
posomorî,
a
produce
scârbă,
a
regreta,
a
sâcâi,
a
simți
scârbă,
a
(se)
supăra,
a
(se)
tângui,
a
tremura,
a
umple
de
scârbă,
a
(se)
văicări,
a
(se)
văita,
a
zgudui.
Ocarnic
Ocarnic,
adjectiv
Sinonime
:
blamabil,
condamnabil,
criticabil,
neîngăduit,
neonorabil,
nepermis,
regretabil,
reprobabil,
rușinos,
urât,
vinovat.
Nepermis
Nepermis,
adjectiv
Sinonime
:
blamabil,
boicotat,
cenzurat,
clandestin,
condamnabil,
criticabil,
delictuos,
extralegal,
fraudulos,
ilegal,
ilicit,
interzis,
neacceptat,
neautorizat,
neiertat,
neîngăduit,
neonorabil,
oprit,
prohibit,
proscris,
regretabil,
reprehensibil,
reprobabil,
rușinos,
urât,
vinovat,
(învechit)
necăzut,
(învechit)
ocarnic,
(învechit)
ocărâtor,
(învechit)
rușinător.
Pocăială
Pocăială,
substantiv
Sinonime
:
căință,
mustrare,
părere
de
rău,
pocăință,
regret,
remușcare.
Pocaianie
Pocaianie,
substantiv
Sinonime
:
(învechit)
căință,
chin,
dezlegare,
iertare,
mustrare,
părere
de
rău,
pedeapsă,
penitență,
pocăință,
regret,
remușcare,
suferință,
(regional)
moarte;
(regional)
limită
(în
comportare),
măsură,
pereche,
seamăn;
(variantă;
învechit)
pocanie.
Ocărâtor
Ocărâtor,
adjectiv
(învechit)
Sinonime
:
blamabil,
condamnabil,
criticabil,
neîngăduit,
neonorabil,
nepermis,
regretabil,
reprobabil,
rușinos,
urât,
vinovat.
Șăinăli
Șăinăli,
verb
(regional)
Sinonime
:
a
compătimi,
a
deplânge,
a
menaja,
a
plânge,
a
regreta,
a
se
căi,
a
se
căina,
a
se
pocăi,
a-i
părea
rău;
a
privi
pe
furiș.
Neonorabil
Neonorabil,
adjectiv
Sinonime
:
blamabil,
condamnabil,
criticabil,
neîngăduit,
nepermis,
regretabil,
reprobabil,
rușinos,
urât,
vinovat,
(învechit)
ocarnic,
(învechit)
ocărâtor,
(învechit)
rușinător,
(livresc)
reprehensibil.
Repentir
Repentir,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
căință,
mustrare,
părere
de
rău,
pocăință,
regret,
remușcare;
bucle;
(variantă)
repantir.
Nostalgie
Nostalgie,
substantiv
Sinonime
:
alean,
dor,
melancolie,
nostomanie,
regret,
spleen,
splin,
tristețe,
(învechit)
nostalghie.
Nădușire
Nădușire,
substantiv
Sinonime
:
moarte
prin
sufocare,
nădușeală,
regret,
transpirație,
(învechit)
sufocare,
(învechit;
figurat)
asuprire,
(învechit;
figurat)
dezgust.
Condemnabil
Condemnabil,
adjectiv
(învechit)
Sinonime
:
blamabil,
condamnabil,
criticabil,
neîngăduit,
neonorabil,
nepermis,
regretabil,
reprobabil,
rușinos,
urât,
vinovat,
(învechit)
ocarnic,
(învechit)
ocărâtor,
(învechit)
rușinător,
(livresc)
reprehensibil.
Neîngăduit
Neîngăduit,
adjectiv
Sinonime
:
blamabil,
condamnabil,
criticabil,
interzis,
neiertat,
neonorabil,
nepermis,
oprit,
proscris,
regretabil,
reprobabil,
rușinos,
urât,
vinovat,
(învechit)
necăzut,
(învechit)
ocarnic,
(învechit)
ocărâtor,
(învechit)
rușinător,
(livresc)
reprehensibil.
Ruşinător
Ruşinător,
adjectiv
(învechit)
Sinonime
:
blamabil,
condamnabil,
criticabil,
neîngăduit,
neonorabil,
nepermis,
regretabil,
reprobabil,
rușinos,
urât,
vinovat;
(și
substantiv)
violator.
Mohoreală
Mohoreală,
substantiv
Sinonime
:
monotonie,
neliniște,
obscuritate,
posomoreală,
regret,
tristețe,
(variantă)
mohorală.
Repantir
Repantir,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
căință,
compuncțiune,
contrițiune,
mea
culpa,
mustrare,
părere
de
rău,
penitență,
pocăință,
regret,
remușcare;
(pictură)
corectare,
corecție,
corijare,
îndreptare,
rectificare,
retuș;
bucle,
cosițe;
(variantă)
repentir.
Măcădui
Măcădui,
verb
(regional)
Sinonime
:
a
regreta,
a
se
căi,
a
se
pocăi.
Linkuri utile
Dicţionarul limbii române în format electronic
Dicționar de anagrame
Dicționar de paronime
Formular de contact
Căutări recente
Stază
Platonician
Legalitate
Focşor
Regret
Creştina
Pluralism
Stâncoasă
Puigros
Jitnicer
Fond
Fumisterie
Achiziţiona
Supraveghea
Hulub
Top
N-uplă
Mozavir
Miorlăi
Murgiloaie
Salvetă
Prohormon
Apărător
Smârdar
Dezlocuire
Văcăriţă
Jindui
Agamet
Votează
Puncţie
Direct
Buzău
Porcuţ
Dantelat
Colăcărie
Calamitate
Insultă
Scândurărie
Tălălăi
Lichid
Pălmui
Rândunelei
Muri
Lecțiune
Miaut
Pasăre-cu-cioc-încrucişat
Schingiuire
Trişat
Gălăgie
Despardosire
Antrenare
Soare
Paranormal
Branţ
Operă
Proces-verbal
Sinucide
Cuirasare
Scarlatină
Audiere
Alterat
Deschilinire
Pămânţel
Paralizie
Cât
Irealistă
Pietroc
Uscăţiv
Addenda
Dolicocefal
Conexitate
Elucubrație
Zoocenoză
Tâmbuşit
Ruginit
Demon
Intona
Despărţitor
Nitros
Necumpătat
Reunire
Colegiul
Oroganie
Blefarotomie
Secăţiu
Inactual
Certăreaţă
Autoritate
Insolit
Tristeţe
Influent
Măgăraș
Curriculum
Certăreţ
Ropanior
Dizigot
Voluntară
Tuberifer
Kineziterapie
Reparator
Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie
RSS