Repentir, substantiv (învechit)
Sinonime:
căință, mustrare, părere de rău, pocăință, regret, remușcare; bucle; (variantă) repantir.
Remuşcare, substantiv feminin
Sinonime:
căință, mustrare (de cuget), părere de rău, pocăință, regret, (franțuzism învechit) repentir, (învechit) înfrângere, (învechit) pocaianie, (popular) penitență, (popular) pocăială.
Repantir, substantiv (învechit)
Sinonime:
căință, compuncțiune, contrițiune, mea culpa, mustrare, părere de rău, penitență, pocăință, regret, remușcare; (pictură) corectare, corecție, corijare, îndreptare, rectificare, retuș; bucle, cosițe; (variantă) repentir.