Pr
Pr, interjecție
Sinonime: pâr, (regional) ntur, (variantă) pra.  
 
Pra
Pra, interjecție
Sinonime: pr.  
 
Prăbuşeală
Prăbuşeală, substantiv
Sinonime: cădere, dărăpănare, dărâmare, dărâmat, năruire, năruit, prăbușire, prăvălire, risipire, surpare, surpat.  
 
Prăbuşi
Prăbuşi, verb
Sinonime: a se prăvăli, a se nărui, a cădea, a se surpa, a se dărâma, a se rostogoli.  
 
Prăbuşire
Prăbuşire, substantiv feminin
Sinonime: cădere, colaps, crah, culcare, dărăpănare, dărâmare, dărâmat, decădere, declin, degringoladă, deprimare, destrămare, deznădejde, doborâre, lungire, năruire, năruit, picare, prăbușeală, prăvălire, răsturnare, risipire, rostogolire, rostogolit, scufundare, surpare, surpat, trântire, (învechit) răsturnătură, (învechit) risipă.  
 
Prăbuşit (prăbușită)
Prăbuşit (prăbușită), adjectiv
Sinonime: căzut, năruit, surpat, dărâmat; (figurat) descurajat, deznădăjduit.  
 
Prăbuşitură
Prăbuşitură, substantiv
Sinonime: dărăpănătură, dărâmătură, năruitură, paragină, ruină, surpătură, (învechit) risipă, (învechit) risipitură, (învechit) surpare, (regional) ruinătură.  
 
Prăci
Prăci, adverb (regional)
Sinonime: cu desăvârșire, cu totul, de tot, de-a binelea, extrem, foarte (tare), mult, tare.  
 
Prăcopseală
Prăcopseală, substantiv (învechit)
Sinonime: pricopseală.  
 
Practic (practică)
Practic (practică), adjectiv
Sinonime: abil, aplicat, bun, capabil, comod, competent, destoinic, deștept, dibaci, dotat, economicos, eficace, ergonomic, experimentat, folositor, funcțional, ingenios, iscusit, isteț, încercat, îndemânatic, înzestrat, lesnicios, maniabil, materialist, meșter, pozitiv, practician, pragmatic, pregătit, priceput, realist, util, utilitar, utilitarist, valoros, versat, vrednic.  
 
Practica
Practica, verb
Sinonime: a exercita, a profesa, a se ocupa (cu ceva).

Practică, substantiv feminin
Sinonime: abilitate, aplicare, capacitate, competență, datină, deprindere, destoinicie, dexteritate, dibăcie, exercitare, exercițiu, experiență, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, obicei, practicare, pregătire, pricepere, procedură, profesare, repetare, seriozitate, știintă, talent, ușurință, valoare, vrednicie.  
 
Practicabil (practicabilă)
Practicabil (practicabilă), adjectiv
Sinonime: util, folositor, aplicabil; accesibil, bun.  
 
Practicabilitate
Practicabilitate, substantiv
Sinonime: accesibilitate, viabilitate.  
 
Practicare
Practicare, substantiv
Sinonime: aplicare, cultivare, exercitare, folosire, întrebuințare, practică, profesare, utilizare.  
 
Practician
Practician, substantiv masculin
Sinonime: profesionist.  
 
Practicism
Practicism, substantiv
Sinonime: pozitivism, simț practic, spirit practic.  
 
Practicos
Practicos, adjectiv
Sinonime: bun, capabil, competent, destoinic, dotat, experimentat, iscusit, încercat, îndemânatic, înzestrat, pregătit, priceput, valoros, versat, vrednic.  
 
Practisit
Practisit, adjectiv
Sinonime: (învechit) bun, capabil, competent, destoinic, dotat, experimentat, iscusit, încercat, îndemânatic, înzestrat, pregătit, priceput, valoros, versat, vrednic.  
 
Pradă
Pradă, substantiv feminin
Sinonime: jefuire, jaf, hoţie; bunuri dobândite printr-o acțiune de forță.

Prăda, verb
Sinonime: a jefui, a devasta, a fura, a despuia, a spolia; (regional) a irosi, a risipi, a împrăştia.  
 
Prădăciune
Prădăciune, substantiv
Sinonime: (popular) furt, hoție, înșelăciune, jaf, jefuire, prădare.  
 
Prădalnic (prădalnică)
Prădalnic (prădalnică), adjectiv (învechit)
Sinonime: hoțesc, jefuitor, oprimator, prădător, răpitor, (învechit) rapace, (învechit) răpicios.  
 
Prădanie
Prădanie, substantiv (învechit)
Sinonime: pradă.  
 
Prădare
Prădare, substantiv
Sinonime: deposedare, devastare, jaf, jefuire, jefuit, pradă, prădat, prădăciune, spargere, (figurat) despuiere, (învechit) dobândă, (învechit) prădășug, (învechit) răpiciune, (învechit) răpștire, (livresc) devalizare, (livresc) rapt, (livresc) spoliație, (livresc) spoliere.  
 
Prădaş
Prădaş, substantiv
Sinonime: (învechit) hoț, jefuitor, prădător, pungaș.  
 
Prădăşug
Prădăşug, substantiv
Sinonime: jaf, jefuire, jefuit, pradă, prădare, prădat, prădăciune.  
 
Prădător (prădătoare)
Prădător (prădătoare), substantiv masculin şi substantiv feminin
Sinonime: jefuitor, hoţ, pungaş, borfaş; (regional) risipitor, cheltuitor.  
 
Prădui
Prădui, verb
Sinonime: (argotic) a cheltui, a denunța, a risipi, a schimba.  
 
Prăduială
Prăduială, substantiv
Sinonime: delațiune, furt, hoție, jaf, risipă, tâlhărie.  
 
Praf
Praf, substantiv neutru
Sinonime: pulbere, colb.  
 
Prăfăraie
Prăfăraie, substantiv
Sinonime: colbărie, (Moldova şi Transilvania) colbăraie, prăfărie.  
 
Prăfărie
Prăfărie, substantiv
Sinonime: prăfăraie, pulberărie, (regional) colbăraie, (regional) colbărie.  
 
Prăfos
Prăfos, adjectiv
Sinonime: prăfuit, prăfuros, pulverulent, (învechit) pulberos, (Moldova și Transilvania) colbăit, (regional) colburos, (regional) prăfoșat.  
 
Prăfoșa
Prăfoșa, verb (regional)
Sinonime: a se prăfui.  
 
Prăfoşat
Prăfoşat, adjectiv (regional)
Sinonime: prăfos, prăfuit.  
 
Praftoriţă
Praftoriţă, substantiv
Sinonime: (regional) foale, praftură, stropitoare, (Banat) stropelnic, (Banat, Oltenia şi Muntenia) stropelniţă; (la jocurile de cărți) popă.  
 
Prăfui
Prăfui, verb
Sinonime: a (se) mărunți, a (se) preface în praf, a (se) spulbera, a (se) umple de praf, a deveni pulbere, a îmbătrâni, a pudra, a pulveriza, a se demoda, a se învechi, (Moldova şi Transilvania) a (se) colbăi, (regional) a (se) colbui.  
 
Prăfuire
Prăfuire, substantiv
Sinonime: prăfuială, pudrare, (învechit) prăvuială, (Moldova şi Transilvania) colbăire, (regional) împrăfoșare.  
 
Prăfuit (prăfuită)
Prăfuit (prăfuită), adjectiv
Sinonime: banal, demodat, îmbătrânit, perimat, prăfos, pulverizat, ramolit, răsuflat, uitat, vechi, vetust, (învechit) pulberos, (Moldova și Transilvania) colbăit, (rar) prăfuros, (regional) colburos, (regional) prăfoșat.  
 
Prăfuleţ
Prăfuleţ, substantiv
Sinonime: praf, prăfuşor, (figurat) nimic, (rar) prăfurel.  
 
Prăfurel
Prăfurel, substantiv
Sinonime: prăfuleţ, prăfuşor.  
 
Prăfuriu
Prăfuriu, adjectiv
Sinonime: cenușiu, fumuriu, gri, plumburiu, sur.  
 
Prăfuros
Prăfuros, adjectiv
Sinonime: prăfos, prăfuit.  
 
Prăfuşor
Prăfuşor, substantiv
Sinonime: praf, prăfuleţ, (rar) prăfurel.  
 
Prăgăstenie
Prăgăstenie, substantiv
Sinonime: abis, adânc, prăpastie.  
 
Pragmatec
Pragmatec, adjectiv (învechit)
Sinonime: pragmatic.  
 
Pragmatic
Pragmatic, adjectiv
Sinonime: constructiv, eficace, empirist, experimental, funcțional, practic, realist.  
 
Pragmatie
Pragmatie, substantiv
Sinonime: (învechit) lucrare, operă; (regional) pramatie.  
 
Pragmatism
Pragmatism, substantiv
Sinonime: oportunism, realism, utilitarism.  
 
Pragmatist
Pragmatist, substantiv
Sinonime: utilitarist.

Pragmatist, adjectiv
Sinonime: instrumentalist, pragmatic, realist, (învechit) pragmatec.  
 
Prăguş
Prăguş, substantiv
Sinonime: prag, prăguşor, prăguţ, prispă.  
 
Abate
Abate, verb
Sinonime: a devia, a schimba direcţia; a doborî, a tăia, a ucide, a anihila, a elimina, a epuiza, a lichida.

Abate, substantiv
Sinonime: (biserică) prior; stareţ, egumen.  
 
Abatere (abateri)
Abatere (abateri), substantiv feminin
Sinonime: aberație, anomalie, contravenție, culcare pe pământ, culpabilitate, culpă, deformare, deplasare, derivă, deviație, deviere, doborâre, eroare, excepție, greșeală, infracțiune, încălcare (de norme), îndepărtare, mutare, ocolire, păcat, schimbare, vină, vinovăție, (figurat) deprimare, (figurat) rătăcire, (învechit și figurat) rătăceală, (învechit și regional) teahnă, (învechit) cusur, (învechit) săblaznă, (învechit) scandal, (învechit) smintă, (învechit) sminteală, (livresc) eres, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (rar) prihană, (regional) greș.  
 
Abdica
Abdica, verb
Sinonime: a abandona, a capitula, a ceda, a demisiona, a părăsi (o funcție înaltă), a renunța, a se coborî din scaun, (figurat) a se resemna, (învechit și figurat) a coborî, (învechit și figurat) a se resigna, (învechit) a paretisi, (învechit) a se prosti.  
 
Abil (abilă)
Abil (abilă), adjectiv
Sinonime: agil, capabil, competent, descurcăreț, destoinic, deștept, dibaci, dotat, emerit, fin, ingenios, iscusit, isteț, îndemânatic, meșter, priceput, subtil, șiret, șmecher, viclean, (familiar și figurat) breaz, (învechit și regional) pricopsit, (învechit) lest, (învechit) meșteșugareț, (învechit) practic, (popular) mehenghi, (prin Transilvania) prinzaci.  
 
Abilitate (abilități)
Abilitate (abilități), substantiv feminin
Sinonime: agilitate, ușurință, îndemânare, pricepere, destoinicie, iscusinţă, dibăcie, ingeniozitate, virtuozitate; (la plural) deprinderi, obiceiuri, șmecherii, șiretlicuri; (termen juridic) aptitudine legală, delegație, împuternicire, mandat, procură.  
 
Abis
Abis, substantiv neutru
Sinonime: prăpastie, hău, genune, neant, vid.  
 
Abject (abjectă)
Abject (abjectă), adjectiv
Sinonime: abominabil, detestabil, dezgustător, groaznic, grosolan, ignobil, incalificabil, infam, înfiorător, josnic, mârșav, mișel, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, odios, oribil, repugnant, respingător, rușinos, sordid, ticălos, (Banat) bedaș, (figurat) infect, (figurat) murdar, (învechit și regional) ticăit, (învechit) fărădelege, (învechit) vil, (popular) becisnic, (regional) pălăvatic, (regional) proclet.  
 
Abjura
Abjura, verb
Sinonime: a nega, a tăgădui, a se lepăda, a renega, a renunța public la religia sa, a renunța la o opinie, a abandona o practică.  
 
Abordabil (abordabilă)
Abordabil (abordabilă), adjectiv
Sinonime: accesibil, la îndemână, rezonabil, primitor.  
 
Abrevia
Abrevia, verb
Sinonime: a condensa, a tăia, a rezuma, a prescurta, a scurta, a reduce, a micşora, a simplifica.  
 
Absenta
Absenta, verb
Sinonime: a lipsi, a nu fi de faţă, a nu se prezenta, a chiuli.

Absență, substantiv feminin
Sinonime: absenteism, carență, dispariție, distracție, inexistență, lipsă, neatenție, omisiune, penurie.  
 
Absorbi
Absorbi, verb
Sinonime: a acapara, a anexa, a aspira, a asimila, a suge, a încorpora, a îngloba, a înghiţi, a inhala, a îngurgita, a lua, a digera; (figurat) a preocupa, a captiva, a capta, a atrage.  
 
Absurditate
Absurditate, substantiv feminin
Sinonime: prostie, contradicție, extravaganță, incoerență, non-sens, lipsă de logică, inepţie, aberaţie, elucubraţie, bazaconie, stupiditate.  
 
Abţine
Abţine, verb
Sinonime: a evita, a se stăpâni, a se înfrâna, a se reţine, a nu participa, a se priva.  
 
Abundent (abundentă)
Abundent (abundentă), adjectiv
Sinonime: bogat, îmbelşugat, mult, din plin, amplu, considerabil, dens, generos, numeros, opulent, pantagruelic, planturos, prolific.  
 
Abundenţă
Abundenţă, substantiv feminin
Sinonime: acumulare, multitudine, belşug, bogăţie, îndestulare, surplus, îmbelşugare, opulență, cantitate, prosperitate.  
 
Acătării
Acătării, adjectiv
Sinonime: bun, convenabil, potrivit; frumos; prezentabil, cumsecade, vrednic.  
 
Accelera
Accelera, verb
Sinonime: a iuţi, a grăbi, a urgenta, a da zor, a precipita, a zori.  
 
Accent
Accent, substantiv neutru
Sinonime: ton, intonaţie, reliefare, punctuație, pronunție, întărire, (învechit) lovitor.  
 
Accepta
Accepta, verb
Sinonime: a primi, a admite, a aproba, a fi de acord, a încuviinţa, a consimţi, a tolera, a suporta.  
 
Acceptabil (acceptabilă)
Acceptabil (acceptabilă), adjectiv
Sinonime: accesibil, admisibil, bun, bunicel, convenabil, corect, credibil, decent, moderat, mulțumitor, onest, plauzibil, potrivit, rezonabil, satisfăcător, scuzabil, suportabil, sustenabil, tolerabil, valabil, verosimil, (familiar) pasabil, (învechit) de primire, (învechit) sortabil, (învechit) suferibil, (învechit) suferit, (livresc) modic.  
 
Accesibil (accesibilă)
Accesibil (accesibilă), adjectiv
Sinonime: abordabil, practicabil, convenabil, elementar, simplu, ușor, inteligibil, la îndemână.  
 
Acesta (aceasta)
Acesta (aceasta), pronume
Sinonime: (popular) ăsta, aista, cesta, ista.  
 
Achiziţiona
Achiziţiona, verb
Sinonime: a procura, a obţine, a face rost; a aduna, a colecta, a strânge, a cumpăra, a poseda.  
 
Aciua
Aciua, verb
Sinonime: a (se) adăposti, a se stabili, a găsi un adăpost, a (se) oploşi, a (se) pripăşi.  
 
Acoperi
Acoperi, verb
Sinonime: a înveli, a îmbrăca, a pava; (figurat) a ascunde, a tăinui, a proteja.  
 
Act
Act, substantiv neutru
Sinonime: document, atestat, zapis, hrisov, uric, faptă, acţiune, realizare, buletin, certificat, constatare, contract, convenție, proces-verbal, testament, protocol, tratat.  
 
Activ (activă)
Activ (activă), adjectiv
Sinonime: harnic, dinamic, energic, vrednic, muncitor, eficace, influent, productiv, laborios.  
 
Activa
Activa, verb
Sinonime: a lucra, a munci, a acţiona, a anima, a stimula; a accelera, a excita, a precipita, a grăbi, a presa, a vivifica.  
 
Activitate
Activitate, substantiv feminin
Sinonime: acţiune, afacere, exercițiu, funcție, îndeletnicire, job, muncă, ocupaţie, operațiune, profesie.  
 
Actor
Actor, substantiv masculin
Sinonime: arlechin, artist, bufon, cabotin, clovn, comic, compars, figurant, iluzionist, interpret, jongler, june-prim, măscărici, mim, paiață, pantomim, păpușar, personaj, prestidigitator, protagonist, saltimbanc, scamator, star, tragedian, vedetă, (depreciativ) actoraș, (figurat) stea, (franțuzism învechit) baladin, (ieșit din uz) gagist, (învechit și regional) statist, (învechit) aftor, (învechit) comedian, (învechit) comediant, (învechit) pehlivan, (la romani) histrion, (la romani) prolog, (rar) teatralist, (rar) tragic, (regional) boscar; (compuse) actor-cântăreț, actor-dansator-cântăreț, actor-director-animator.  
 
Actual (actuală)
Actual (actuală), adjectiv
Sinonime: de azi, contemporan, din zilele noastre, prezent, la ordinea zilei, în uz, curent, modern.  
 
Actualmente
Actualmente, adverb
Sinonime: acum, în acest timp, în momentul de față, în prezent, momentan, sub ochii noștri, (de) azi.  
 
Acţiune
Acţiune, substantiv feminin
Sinonime: act, afacere, demers, gest, inițiativă, intervenție, proces, procedură, reacție, faptă, lucrare, manifestare, activitate.  
 
Adagiu
Adagiu, substantiv neutru
Sinonime: maximă, sentinţă, cugetare, dicton, aforism, precept, proverb.  
 
Adăpost
Adăpost, substantiv neutru
Sinonime: refugiu, pavăză, ocrotire, protecţie, oblăduire; bârlog, clădire, ascunzătoare, depozit, garaj, haltă, hangar, chioșc, loc.  
 
Adeveri
Adeveri, verb
Sinonime: a întări, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a proba, a garanta, a autentifica.  
 
Adeverinţă
Adeverinţă, substantiv feminin
Sinonime: act, brevet, buletin, diplomă, garanție, probă, dovadă, act doveditor, certificat, atestat, înscris.

Adeverința, verb (învechit)
Sinonime: a (se) adeveri.  
 
Ad-interim
Ad-interim, adjectiv
Sinonime: interimar, locţiitor, provizoriu, supleant, tranzitoriu.  
 
Adânc
Adânc, substantiv neutru
Sinonime: afund, abis, hău, genune, profund.  
 
Adâncime
Adâncime, substantiv feminin
Sinonime: profunzime, afund, adânc, abis.  
 
Adopta
Adopta, verb
Sinonime: a înfia, a asimila, a îmbrățișa, a accepta, a-şi însuşi, a primi, a urma, a vota.  
 
Adora
Adora, verb
Sinonime: a admira, a adula, a iubi, a glorifica, a idolatriza, a proslăvi, a venera, a diviniza, a slăvi, a preamări.  
 
Aduce
Aduce, verb
Sinonime: a transporta, a purta; a produce, a rodi, a face; a fi la fel cu, a semăna cu.  
 
Afabil (afabilă)
Afabil (afabilă), adjectiv
Sinonime: afectuos, amabil, binevoitor, condescendent, cordial, omenos, prietenesc, prietenos, serviabil, sociabil, tandru, (figurat) cald, (figurat) călduros, (învechit) apropielnic, (învechit) omenesc, (învechit) peripiiticos.  
 
Afacere
Afacere, substantiv feminin
Sinonime: treabă, problemă, combinaţie, aranjament.  
 
Afanisi
Afanisi, verb (învechit)
Sinonime: a anihila, a distruge, a nimici, a potopi, a prăpădi, a sfărâma, a zdrobi, a zvânta, (rar) a (se) enerva, (rar) a plictisi, (variantă) a afinisi.  
 
Afectare
Afectare, substantiv feminin
Sinonime: aer, aparență, artificialitate, bombasticism, căutare, comportare nenaturală, emfază, exagerare, fandoseală, grandilocvență, impresionare, întristare, manieră, manierism, patos, prejudiciere, prețiozitate, retorism, sclifoseală, (popular și familiar) izmeneală, (popular și familiar) scălâmbăială; destinare, ipotecare; afectație.  
 
Afectuos (afectuoasă)
Afectuos (afectuoasă), adjectiv
Sinonime: afabil, afecționat, amabil, amical, atașat, binevoitor, bun, cordial, dezmierdător, drag, drăgăstos, duios, familiar, fraternel, frățesc, hipocoristic, intim, iubitor, languros, lipicios, mângâietor, prietenesc, prietenos, tandru, (figurat) cald, (figurat) călduros, (învechit) mângâios.  
 
Afecţiune
Afecţiune, substantiv feminin
Sinonime: dragoste, simpatie, iubire, prietenie, tandreţe, ataşament; boală, suferinţă, necaz.  
 
Aforism
Aforism, substantiv neutru
Sinonime: maximă, cugetare, adagiu, sentinţă, dicton, proverb.  
 
Afuma
Afuma, verb
Sinonime: (figurat) a se îmbăta, a se chercheli, a se ameţi, a bea prea mult, a se face matol.  
 
Afund (afundă)
Afund (afundă), adjectiv
Sinonime: adânc, profund, depărtat.  
 
Afurisenie
Afurisenie, substantiv feminin
Sinonime: afurisire, afurisit, anatemă, blestem, excludere, excomunicare, (învechit) proclețenie, (învechit) procleție, (variantă) afurisanie.  
 
Agăţa
Agăţa, verb
Sinonime: (variantă) a acăța, (livresc) a (se) acroșa, (prin Muntenia) a (se) atăgârța, (regional) a (se) tăgârța, (Transilvania) a (se) împrinde, a fixa, a (se) anina, a (se) atârna, a (se) prinde, a (se) spânzura, a (se) suspenda, a (se) zgrepțăna, a se apuca, (figurat) a se crampona; (familiar) a cuceri (o femeie), a acosta o femeie pe stradă.

Agată, substantiv
Sinonime: (mineralogie) agat.  
 
Ageamiu (ageamie)
Ageamiu (ageamie), adjectiv
Sinonime: începător, novice, debutant, neinițiat, profan; nepriceput, neştiutor.  
 
Ager (ageră)
Ager (ageră), adjectiv
Sinonime: iute, sprinten, vioi, isteţ, deştept, priceput, iscusit, pătrunzător, ingenios, agil.  
 
Agita
Agita, verb
Sinonime: a (se) frământa, a (se) nelinişti, a (se) tulbura, a (se) mișca, a (se) preocupa; a răzvrăti, a revolta.  
 
Agreabil (agreabilă)
Agreabil (agreabilă), adjectiv
Sinonime: plăcut, convenabil, bun, confortabil, primitor, comod.  
 
Agresiv (agresivă)
Agresiv (agresivă), adjectiv
Sinonime: bătăios, războinic, belicos, provocator, combativ.  
 
Aiureală
Aiureală, substantiv feminin
Sinonime: aberație, absurditate, aiurare, bazaconie, delir, delirare, dezordine, elucubrație, enormitate, fantasmagorie, prostie, sminteală, stupiditate, tulburare, țicneală, vorbire lipsită de sens, zăpăceală, (familiar și figurat) țăcăneală, (învechit și regional) bâiguială, (învechit și regional) bâiguire.  
 
Ajuns (ajunsă)
Ajuns (ajunsă), adjectiv
Sinonime: atins, atras, bogat, căpătuit, chivernisit, cu situație, decăzut, desăvârșit, evoluat, îmbătat, îmbogățit, înavuțit, înstărit, întâlnit, înțeles, parvenit, pricopsit, sosit, (învechit) copt, (învechit) mituit.  
 
Ajutor
Ajutor, substantiv neutru
Sinonime: asistent, angajat, colaborator, sprijin, reazem, ocrotire, susţinere; propteală.  
 
Albeaţă
Albeață, substantiv feminin
Sinonime: (medicină) leucom, nefelion, noiță, pată pe ochi, pânză, (impropriu) cataractă, (învechit și regional) ceață, (Moldova și Transilvania) pohoială, (popular) apă-albă, (popular) perdea, (prin Transilvania și Banat) preveșteală, (regional) pieliță, (regional) pielușină, (regional) sclerotică; alb, albeală, alboare, căruntețe, (învechit) albie, (rar) albiciune, (rar) albime; (botanică) cerențel, punga-babei; (figurat) azur, claritate, lumină, orbire.  
 
Albinărie
Albinărie, substantiv feminin
Sinonime: stupină, stupărie, prisacă; apicultură.  
 
Albinărit
Albinărit, substantiv neutru
Sinonime: apicultură, stupărit; prisăcărit.  
 
Alcătui
Alcătui, verb
Sinonime: a aduna, a aranja, a avea, a concepe, a consta (din), a constitui, a construi, a crea, a desemna, a dispune, a elabora, a face, a fi format din, a formula, a institui, a înființa, a înjgheba, a întocmi, a lua ființă, a numi, a organiza, a plăsmui, a realiza, a redacta, a scrie, a (se) compune, a (se) forma, a se preface, a se transforma, a stabili, a strânge, (figurat) a urzi, (învechit) a izvodi, (învechit) a înforma, (învechit) a redija, (învechit) a săvârși, (învechit) a tocmi.  
 
Alcool
Alcool, substantiv
Sinonime: (alcooluri la plural; substantiv neutru) băutură, spirt; (alcooli la plural; substantiv masculin ) (chimie) (alcool amilic) pentanol; (alcool butilic) butanol; (alcool etilic) etanol; (alcool metilic) metanol; (alcool polihidroxilic) polialcool; (alcool polivinilic) polialcool vinilic; (alcool propilic) propanol; (alcool rafinat) alcool rectificat; (alcool rectificat) alcool rafinat; (alcool solidificat) metaldehidă.  
 
Alege
Alege, verb
Sinonime: a selecta, a selecţiona, a reţine, a prefera, a da întâietate; a distinge, a deosebi, a discerne; a vota, a delega; a broda, a coase la gherghef; (reflexiv) a ieşi la iveală, a sfârşi, a se încheia (într-un fel), a adopta, a decide, a desemna, a opta, a tria.  
 
Ales (aleasă)
Ales (aleasă), adjectiv
Sinonime: aparte, aristocrat, aristocratic, bun, de calitatea întâi, delicat, deosebit, distins, eminent, excepțional, fin, generos, ilustru, înalt, manierat, mare, mărinimos, nobil, politicos, prețios, pur, rafinat, rar, remarcabil, select, selectat, selecționat, separat, sortat, stilat, subtil, superior, triat, valoros, votat, (despre țesături) ornat cu flori, (familiar și depreciativ) simandicos, (familiar) șic, (figurat) subțire, (grecism învechit) evghenicos, (grecism învechit) evghenis, (învechit și popular) clar, (învechit și popular) mărit, (învechit și popular) slăvit, (învechit și regional) scump, (învechit) blagorod, (învechit) blagorodnic, (învechit) descurcat, (învechit) evident, (învechit) hotărât, (învechit) hotărnicit, (învechit) precis.  
 
Aliena
Aliena, verb
Sinonime: a înstrăina; a transfera, a preda; (figurat) a se sminti, a înnebuni, a se ţicni, a se prosti.  
 
Alienaţie
Alienație, substantiv feminin
Sinonime: abalienare, alienare (mintală), arierație, boală mintală, cretinism, debilitate mintală, demență, folie, nebunie, prosteală, sminteală, smintire, țicneală, (familiar) căpială, (figurat) rătăcire, (figurat) scrânteală, (figurat) țăcăneală, (învechit și regional) smintă, (juridic) alienare, (juridic) înstrăinare, (Moldova) zăluzeală, (Moldova) zăluzie, (Moldova) zărgheală, (Moldova) zărghenie, (popular) nebuneală, (prin Bucovina) sălteală, (Transilvania, Maramureș și Banat) bolânzie, (variantă) alienațiune.  
 
Alunga
Alunga, verb
Sinonime: a (se) fugări, a depărta, a exila, a expulza, a goni, a izgoni, a îndepărta, a înlătura, a ostraciza, a prigoni, a proscrie, a pune pe fugă, a răzmeri, a relega, a repudia, a respinge, a sictiri, a speria, a surghiuni, a trimite departe, a ușui, (Banat și Transilvania) a zogorni, (despre vite) a fi în rut, (familiar și figurat) a mătura, (familiar) a mătrăși, (figurat) a elimina, (figurat) a mazili, (figurat) a se succeda, (învechit și popular) a oropsi, (învechit și regional) a împulăi, (învechit și regional) a întiri, (învechit și regional) a mâna, (învechit și regional) a tăia, (învechit) a împinge, (învechit) a lepăda, (învechit) a pogoni, (învechit) a rășchira, (învechit) a urgisi, (popular) a hâșâi, (popular) a zgorni, (prin Oltenia și Banat) a sprânji, (prin Transilvania) a poteri, (regional) a coloti, (regional) a gorgoni, (regional) a hăicăi, (regional) a huciui, (regional) a hurătui, (regional) a tintiri, (regional) a tiohăi, (regional) a tutăi, (regional) a tutui, (regional) a zgoni, (regional) a zogoni, (Transilvania și Banat) a dudui, (Transilvania și Maramureș) a țipa, (Transilvania) a păfuga.  
 
Alungit (alungită)
Alungit (alungită), adjectiv
Sinonime: prelung, lung, lungit, subțiat, diluat.  
 
Amabil (amabilă)
Amabil (amabilă), adjectiv
Sinonime: abordabil, acomodant, acort, afabil, afectuos, agreabil, ampresat, atent, atrăgător, binevoitor, blând, bun, civilizat, complezent, condescendent, cordial, culant, curtenitor, delicat, drăguț, galant, gentil, îndatoritor, obligant, omenos, ospitalier, plăcut, politicos, prietenesc, prietenos, primitor, serviabil, simpatic, sociabil, (familiar) săritor, (figurat) cald, (figurat) călduros, (figurat) urban, (învechit) cilibiu, (învechit) cinstitor, (învechit) complezant, (învechit) cortez, (învechit) libovnic, (învechit) omenit, (învechit) politevsit, (popular) levent, (rar) prevenitor.  
 
Amabilitate
Amabilitate, substantiv feminin
Sinonime: afabilitate, amenitate, atenție, atitudine amabilă, bunătate, bunăvoință, cavalerism, civilitate, complezență, compliment, comportare amabilă, comunicativitate, condescendență, culanță, curtoazie, galanterie, gentilețe, grațiozitate, îndatorare, manieră, mansuetudine, măgulire, obliganță, politețe, prevenire, prietenie, serviabilitate, sociabilitate, solicitudine, (figurat) căldură, (învechit) complăcere, (învechit) complezanță, (învechit) filotimie, (învechit) gentileță, (învechit) libov, (învechit) politeță, (învechit) priință, (învechit) tropos, (rar) curtenie.  
 
Amărât (amărâtă)
Amărât (amărâtă), adjectiv
Sinonime: mâhnit, necăjit, trist, supărat, indispus; (figurat) uzat, ponosit, de aruncat, jerpelit, degradat, nenorocit, prăpădit, pârlit.  
 
Ambițios (ambițioasă)
Ambițios (ambițioasă), adjectiv
Sinonime: orgolios, mândru, încăpăţânat, căpos, îndrăzneț, pretențios, temerar.  
 
Amenaja
Amenaja, verb
Sinonime: a aranja, a orândui, a pune la punct, a pregăti, a organiza, a ordona.  
 
Ameninţare
Ameninţare, substantiv feminin
Sinonime: pericol, primejdie; admonestare, apostrofare, critică, răsteală, stropșeală, avertisment.  
 
Ameţi
Ameţi, verb
Sinonime: a (se) afuma, a (se) aghesmui, a (se) buimăci, a (se) căli, a (se) cârpi, a (se) chercheli, a (se) ciupi, a (se) dezechilibra, a (se) îmbăta, a (se) magnetiza, a (se) matosi, a (se) năuci, a (se) oțeli, a (se) pili, a (se) sfinți, a (se) tămâia, a (se) trăsni, a (se) turci, a (se) turmenta, a (se) turti, a (se) ului, a (se) zăpăci, a avea amețeală, a deveni buimatic, a pricinui amețeală, a se pierde (cu firea), a-şi pierde luciditatea, (argou) a (se) mahi, (argou) a (se) matoli, (familiar) a (se) învinoșa, (învechit) a (se) cebălui, (livresc) a (se) griza, (Moldova) a (se) chefălui, (Moldova, Bucovina și Transilvania) a (se) tehui, (popular) a (se) bâigui, (popular) a (se) turlăci, (prin Transilvania) a (se) amnări, (rar) a (se) târnosi, (regional) a (se) flecui, (regional) a (se) hăbăuci, (regional) a (se) uimăci, (Transilvania și Banat) a (se) șumeni.  
 
Amiabil (amiabilă)
Amiabil (amiabilă), adjectiv
Sinonime: amabil, binevoitor, conciliant, conciliator, împăciuitor, înțelegător, prietenos.  
 
Amiază
Amiază, substantiv feminin
Sinonime: miezul zilei, prânz.  
 
Amic
Amic, substantiv masculin
Sinonime: alter ego, camarad, coleg, companion, confident, cunoscut, cunoștință, frate, însoțitor, ortac, partener, prieten, relație, tovarăş, văr, (popular) fârtat, (învechit) libovnic, prietnic, soț, soție.  
 
Amical (amicală)
Amical (amicală), adjectiv
Sinonime: acort, afabil, afectuos, camaraderesc, convivial, cordial, prietenesc, prietenos, simpatic, surâzător, tovărășesc, (învechit) amicabil.  
 
Amiciţie
Amiciție, substantiv feminin
Sinonime: camaraderie, prietenie, tovărășie, (învechit și popular) prieteșug, (învechit și regional) amicie, (învechit) prietnicie, (regional) fârtăție, (regional) ortăcie.  
 
Amoreza
Amoreza, verb
Sinonime: a (se) aprinde, a (se) îndrăgosti, (familiar) a plăcea.

Amoreză, substantiv (învechit)
Sinonime: amantă, concubină, drăguță, ibovnică, iubită, prietenă.  
 
Amploare
Amploare, substantiv feminin
Sinonime: cuprindere, desfășurare largă, dezvoltare, extensiune, extindere, forță, grandoare, intensitate, întindere, lărgime, mărime, proporție, vastitate, volum, (figurat) amplitudine.  
 
Angaja
Angaja, verb
Sinonime: a primi, a încadra, a tocmi; (reflexiv) a se obliga, a se antrena în (ceva), a se apuca.  
 
Anima
Anima, verb
Sinonime: a da viaţă, a însufleţi, a stimula, a înviora, a prezenta (o dezbatere, o emisiune).  
 
Animalic (animalică)
Animalic (animalică), adjectiv
Sinonime: josnic, mizerabil, degradant, inuman, brutal, dobitocesc, brutal, bestial, primitiv, instinctiv.  
 
Anina
Anina, verb
Sinonime: a atârna, a agăţa, a prinde, a suspenda, a fixa.  
 
Antecesor
Antecesor, substantiv
Sinonime: înaintaș, precursor, predecesor, premergător, strămoș, (învechit) înainte-mergător, (învechit) prediteci, (învechit) procatoh, (învechit) prodrom.  
 
Anterior (anterioară)
Anterior (anterioară), adjectiv
Sinonime: precedent, antecedent, de dinainte, prealabil.  
 
Anticipa
Anticipa, verb
Sinonime: a prevesti, a devansa, a spune dinainte, a preveni, a prevedea.  
 
Anume
Anume, adjectiv
Sinonime: anumit, distinct, precis, hotărât, deosebit, special.

Anume, adverb
Sinonime: adică, cu alte cuvinte, înadins, intenţionat.  
 
Anumit (anumită)
Anumit (anumită), adjectiv
Sinonime: anume, cunoscut, ştiut, hotărât, precizat; deosebit, special, precis, determinat; unul, oarecare.  
 
Anunţ
Anunţ, substantiv neutru
Sinonime: înştiinţare, anunțare, încunoştiinţare; ştire, veste; afiș, buletin, comunicat, mesaj, prospect, reclamă.  
 
Anunţa
Anunţa, verb
Sinonime: a vesti, a încunoştinţa, a înştiinţa, a da de stire, a afișa, a informa, a notifica, a proclama, a publica.  
 
Aparat
Aparat, substantiv neutru
Sinonime: maşină, mecanism, maşinărie, instrument, proteză, dispozitiv.

Apărat, adjectiv
Sinonime: adăpostit.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Dictoo
Dicționar