Mâhni, verb Sinonime:
a se supăra, a se întrista, a se îndurera, a se bosumfla.
Mâhnicios, adjectiv (învechit)
Sinonime:
deprimat, întristător, trist. Măhnicios, adjectiv (învechit)
Sinonime:
deprimat, întristător, trist, (învechit) mâhnicios.
Mâhniciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
amărăciune, întristare, mâhnire, necaz, supărare, tristețe. Măhniciune, substantiv (desuet)
Sinonime:
mâhnire.
Mâhnire, substantiv feminin
Sinonime:
amărăciune, apăsare, dezolare, îndurerare, întristare, necaz, posomoreală, supărare, tristeţe, (figurat) cătrănire, (figurat) rănire, (învechit și popular) obidire, (învechit și regional) scârbă, (învechit) mâhneală, (învechit) mâhniciune, (învechit) scârbie, (popular) obidă, (Transilvania, Moldova și Bucovina) bănat. Măhnire, substantiv (învechit)
Sinonime:
întristare, mâhnire.
Mâhnit (mâhnită), adjectiv
Sinonime:
abătut, amărât, dezolat, îndurerat, întristat, lovit în inimă, melancolic, trist, (învechit) mâhnițel.
Mâhnitor, adjectiv
Sinonime:
întristător, trist, (învechit) mâhnicios.
Abătut (abătută), adjectiv Sinonime:
descurajat, deznădăjduit, deprimat, demoralizat, amărât, mâhnit, descumpănit; melancolic, care nu este în apele lui, supărat.
Afecta, verb Sinonime:
a altera, a întrista, a îndurera, a mâhni; a atribui, a da, a destina, a acorda, a consacra, a desemna, a rezerva.
Afectat (afectată), adjectiv Sinonime:
alterat, rănit, mâhnit, trist, abătut, îndurerat; compuncțios, nenatural, emfatic, retoric, exagerat.
Amărăciune, substantiv feminin Sinonime:
mâhnire, supărare, indispoziţie, tristeţe, necaz, amăreală, neplăcere, stare sufletească apăsătoare, gust amar.
Amărât (amărâtă), adjectiv Sinonime:
mâhnit, necăjit, trist, supărat, indispus; (figurat) uzat, ponosit, de aruncat, jerpelit, degradat, nenorocit, prăpădit, pârlit.
Bănat, substantiv neutru (regional) Sinonime:
tristeţe, jale, mâhnire, supărare, mânie, necaz, ciudă, pică; învinuire, reproş, imputare, mustrare, înfruntare; bănuială, presupus, suspiciune.
Depresiune, substantiv feminin
Sinonime:
vale, (popular) lăsătură; (depresiune oceanică) fosă abisală, groapă abisală; demoralizare, descurajare, (livresc) marasm, (învechit) demoralizaţie, (figurat) demobilizare; (figurat) tristeţe, mâhnire, deprimare, melancolie.
Deprimat (deprimată), adjectiv Sinonime:
descurajat, mâhnit, întristat, demoralizat, descumpănit, trist, abătut.
Descurajat (descurajată), adjectiv
Sinonime:
abătut, deprimat, timorat, demoralizat, deznădăjduit, descumpănit, (figurat) demobilizat, amărât, indispus, îndurerat, întristat, mâhnit, necăjit, supărat, trist, (popular) obidit, (învechit şi regional) scârbit, supărăcios, (învechit) dosădit, ponosit, pricăjit, (figurat) cătrănit, pleoştit, plouat.
Dezola, verb
Sinonime:
a amărî, a deprima, a descuraja, a dispera, a întrista, a mâhni, a posomorî, (învechit) a pustii.
Disperare, substantiv feminin Sinonime:
desperare, deznădejde; exasperare, descurajare, demoralizare; tristețe, dezolare, deprimare, mâhnire adâncă.
Durere, substantiv feminin
Sinonime:
algezie, algie, amărăciune, calvar, canon, caznă, chin, duioșie, încercare, întristare, jale, mâhnire, patimă, păs, pătimire, schingiuire, schingiuit, suferinţă, supliciu, telalgie, (figurat) povară, (învechit și popular) muncă, (învechit și popular) trudă, (învechit și regional) pătimită, (învechit și regional) scârbă, (învechit) dosadă, (învechit) duroare, (învechit) muncitorie, (învechit) pasiune, (învechit) pedeapsă, (învechit) pedepsitură, (învechit) rană, (învechit) răbdare, (învechit) schingi, (învechit) straste, (învechit) strădanie, (învechit) strânsoare, (învechit) suferire, (învechit) tortură, (învechit) tristeţe, (învechit) trudnicie, (Oltenia şi Muntenia) dor, (popular) aht, (popular) cercare, (popular) năpastă.
Fiert (fiartă), adjectiv Sinonime:
clocotit, dat în clocot, fierbinte; (figurat) supărat, necăjit, amărât, mâhnit.
Formaliza, verb Sinonime:
a se supăra, a se necăji, a se mâhni, a se simţi jignit.
Indispoziție, substantiv feminin
Sinonime:
agitație, amăreală, boală ușoară, deranjament, indigestie, indispunere, mahmureală, mâhnire, mocneală, neliniște, plictis, plictiseală, posomorală, posomoreală, proastă dispoziție, prodrom, racilă, răuț, supărare, surescitare, tensiune, urât, (fiziologie) ciclu, (fiziologie) menstruație, (fiziologie) period, (învechit și familiar) parapon, (învechit și popular) voie rea, (învechit) îndemână, (învechit) nedispozițiune, (învechit) stenahorie, (învechit) zaiflâc, (rar) mahmurie, (regional și familiar) pântecăraie, (regional) bănat, (regional) dălăceală, (regional) pioceală, (regional) pircoteală, (regional) terteleag, (variantă) (învechit) indispozițiune.
Indispune, verb Sinonime:
a supăra, a mâhni, a plictisi; a enerva, a irita, a înfuria, a întărâta, a scoate din sărite.
Îmbufna, verb
Sinonime:
a face mutre, a se bosumfla, a se mâhni, a se oțeti, a se posomorî, a se supăra, a se șifona, (Oltenia și Banat) a se îmbonța, (prin Bucovina) a se bârzoia, (prin Muntenia) a se răzbuza, (regional) a se drâmboi, (Transilvania și Maramureș) a se dăbălăza.
Îndoliat (îndoliată), adjectiv Sinonime:
trist, mâhnit, îndurerat.
Îndurera, verb Sinonime:
a întrista, a mâhni, a supăra, a jigni.
Întrista, verb Sinonime:
a se mâhni, a se posomorî, a (se) amărî, a (se) supăra.
Întunecat (întunecată), adjectiv
Sinonime:
cenușiu, confuz, difuz, echivoc, fără chef, fără lumină, haotic, imprecis, indefinit, indispus, încâlcit, închis, încruntat, încurcat, întristat, întunecos, mâhnit, mohorât, neclar, nedefinit, nedeslușit, neînțeles, nelămurit, neprecis, obscur, orb, pământiu, posomorât, rătăcit, sumbru, sur, tenebros, trist, tulburat, tulbure, vag, (popular) suriu, (regional) pământit, (regional) pământos.
Jale, substantiv feminin Sinonime:
tristeţe, mâhnire, amărăciune, durere, doliu.
Melancolic (melancolică), adjectiv
Sinonime:
abătut, amărât, deprimat, descurajat, dezolat, elegiac, îndurerat, întristat, mâhnit, posomorât, supărat, trist, (învechit) melanholicos.
Mohorî, verb
Sinonime:
a deveni trist, a se amărî, a se cătrăni, a se închide, a se încrunta, a se înnegri, a se înnegura, a se înnora, a se întrista, a se întuneca, a se mâhni, a se posomorî, a se scârbi, a se schimba în rău, a se strica, a colora în stacojiu, a deveni roșu-închis.
Necăji, verb Sinonime:
a supăra, a amărî, a mânia, a înfuria, a mâhni, a întrista; (figurat) a face sânge rău, a sâcâi, a cicăli, a tachina, a şicana, a întărâta, a hârjoni; (reflexiv) a se enerva, a se înfuria, a se irita, a-şi ieşi din fire, a (-i) sări muştarul; (reflexiv) a-şi da osteneala, a se trudi, a se sili, a se osteni, a se căzni, a se strădui.
Necăjit (necăjită), adjectiv Sinonime:
supărat, amărât, mâhnit, întristat, trist; (figurat) sărac, lipsit, în mizerie.
Neconsolat (neconsolată), adjectiv Sinonime:
nemângâiat, nealinat, mâhnit, întristat, trist, dezolat, deprimat.
Nemângâiat (Nemângâiată), adjectiv Sinonime:
neconsolat, nealinat, mâhnit, întristat, trist, dezolat, deprimat.
Nemulțumi, verb
Sinonime:
a agasa, a amărî, a contraria, a indispune, a insatisface, a irita, a întrista, a mâhni, a necăji, a supăra, a vexa, (învechit) a neodihni, (variantă) (învechit) a nemulțămi.
Nemulțumire, substantiv feminin
Sinonime:
belea, bucluc, contrarietate, dandana, decepție, frustrare, frustrație, inconvenient, ingratitudine, insatisfacție, iritare, iritație, încurcătură, întristare, mâhnire, năpastă, neajuns, necaz, nenorocire, neplăcere, nerecunoștință, nesatisfacție, nevoie, pacoste, pocinog, rău, supărare, (Banat, Maramureș și Bucovina) bedă, (învechit și popular) poznă, (învechit și popular) răutate, (învechit și regional) nacafa, (învechit și regional) nagodă, (învechit și regional) scârbă, (învechit) neodihnă, (învechit) neodihnire, (învechit) nesosință, (învechit) nevoință, (învechit) paraponiseală, (învechit) patimă, (învechit) pricinuire, (învechit) satara, (învechit) stenahorie, (învechit, regional și familiar) parapon, (Moldova) chichion, (Oltenia și Banat) cotoarbă, (Oltenia, Banat și Transilvania) dabilă, (popular) alagea, (popular) daraveră, (popular) păcat, (popular) ponos, (popular) potcă, (popular) poticală, (popular) zăduf, (prin Moldova) bacală, (regional) dănănaie, (regional) încurcală, (regional) năzbâcă, (regional) năzdrăvănie, (regional) nemulțămire, (regional) păcostenie, (regional) șugă, (regional) șugubină, (regional) toroapă, (Transilvania) bai.
Nemulțumit (nemulțumită), adjectiv
Sinonime:
amărât, contrariat, hirsut, indispus, insatisfăcut, mâhnit, mofluz, necăjit, neîmpăcat, neîndestulat, nesatisfăcut, supărat, ursuz, (învechit și regional) năsilnic, (învechit și regional) nemulțumitor, (învechit) cârtelnic, (învechit) neblagodarnic, (învechit) necontentăluit, (învechit, regional și familiar) paraponisit, (popular) cârtitor, (regional) coceriș, (variantă) (regional) nemulțămit.
Obidă, substantiv feminin
Sinonime:
afront, amărăciune, apăsare, asuprire, chin, ciudă, durere (sufletească), exploatare, furie, gelozie, inechitate, injurie, insultă, invidie, împilare, întristare, înverșunare, jale, jignire, mâhnire, mânie, năpăstuire, necaz, nedreptate, ocară, ofensă, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, pică, pizmă, pornire, prigoană, prigonire, ranchiună, rușine, supărare, tristețe, umilință, umilire, urgisire, zbucium.
Oţărî, verb Sinonime:
a (se) mânia, a (se) burzului, a (se) înfuria, a (se) răsti, a (se) strâmba; a (se) mâhni, a (se) supăra, a (se) indigna.
Parapon, substantiv neutru (învechit)
Sinonime:
amărăciune, ciudă, gelozie, invidie, mâhnire, mânie, necaz, nemulțumire, neplăcere, pică, pizmă, plânset, pornire, ranchiună, supărare, tristețe.
Pleoştit (pleoștită), adjectiv Sinonime:
turtit, deformat, lăbărţat, teşit, lăţit; (figurat) abătut, deprimat, indispus, mâhnit, întristat, descurajat, demoralizat.
Plouat (plouată), adjectiv
Sinonime:
muiat, ud, udat; (figurat) abătut, amărât, deprimat, descurajat, fără chef, indispus, îndurerat, întristat, mâhnit, necăjit, supărat, trist.
Scârbă, substantiv feminin
Sinonime:
amar, amărăciune, animozitate, antipatie, aversiune, ceartă, chin, ciudă, conflict, dezacord, dezbinare, dezgust, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, durere, dușmănie, faptă nedemnă, faptă urâtă, frică, furie, gâlceavă, gelozie, greaţă, grijă, groază, invidie, încercare, încrâncenare, înfiorare, înfricoșare, îngrozire, înspăimântare, întristare, înverșunare, învrăjbire, litigiu, mâhnire, mânie, năpastă, necaz, neînțelegere, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, oroare, ostilitate, patimă, păs, pătimire, pică, pizmă, plictis, porcărie, pornire, ranchiună, repulsie, silă, spaimă, suferință (morală), supărare, teamă, temere, teroare, ticăloşie, tristețe, ură, vrajbă, vrăjmășie, zâzanie, (familiar) otreapă; (figurat) ființă dezgustătoare, om mârșav; (la plural) vorbe murdare, vorbe triviale, ocări, înjurături.
Sumbru (sumbră), adjectiv Sinonime:
întunecat, întunecos, neguros; (figurat) posomorât, trist, mâhnit, îngândurat.
Supăra, verb Sinonime:
a se mâhni, a se necăji, a se amărî, a se întrista; a indispune, a jena; a se mânia, a se irita, a se înfuria.
Supărat (supărată), adjectiv Sinonime:
trist, abătut, mâhnit, amărât, indispus, necăjit.
Supărare, substantiv feminin Sinonime:
necaz, neplăcere, suferinţă; neajuns, nevoie, lipsă; greutate, povară, piedică, deranj, pagubă, stricăciune; întristare, mâhnire, amărăciune; iritare, mânie, pornire, furie.
Tânguire, substantiv feminin
Sinonime:
amărăciune, boceală, bocet, bocire, bocit, căinare, durere, geamăt, întristare, jale, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentaţie, mâhnire, necaz, pâră, plângere, plâns, pretenţie, protest, reclamație, scâncet, supărare, suspin, tânguială, tânguit, vaier, vaiet, văitare, văitat, văitătură, (învechit și regional) olălăire, (învechit) jalovanie, (învechit) obidire, (învechit) olecăire, (învechit) scâncitură, (popular) jelanie, (popular) jeluială, (popular) vai, (popular, familiar și depreciativ) văicăreală, (rar) scânceală, (regional) vaicăr, (regional) văierare, (regional) văierat.
Trist (tristă), adjectiv Sinonime:
abătut, amărât, mâhnit, melancolic, supărat; îndurerat, jalnic; (figurat) deprimant, dezolant, dureros.
Tristeţe, substantiv feminin Sinonime:
amărăciune, mâhnire, apăsare, regret.
Venin, substantiv neutru Sinonime:
toxină, otravă, fiere; (figurat) răutate, duşmănie, ură; (figurat) supărare, mâhnire, necaz, furie.
Cătrănire, substantiv
Sinonime:
cătrăneală, gudronare, smolire; amărăciune, întristare, mâhnire, necaz, supărare, tristeţe.
Deprima, verb
Sinonime:
a (se) mâhni, a (se) întrista, a (se) descuraja; a dezola.
Dezolant, adjectiv
Sinonime:
apăsător, demoralizant, demoralizator, deplorabil, depresiv, deprimant, descurajant, descurajator, dezamăgitor, dezolator, întristător, jalnic, lamentabil, mâhnit, mâhnitor, mohorât, posac, posomorât, sumbru, supărător, trist, vânăt, (figurat) negru, (figurat) sterp.
Dezolare, substantiv
Sinonime:
decepție, demoralizare, depresie, depresiune, deprimare, descurajare, dezamăgire, deziluzie, jale, mâhnire (adâncă), (figurat) pustietate, (figurat) pustiu, (figurat) văduvie, (învechit) demoralizație, (învechit) dezolație, (învechit) dezolațiune, (învechit) dezolățiune.
Dosadă, substantiv
Sinonime:
necaz, supărare, durere, afront, injurie, insultă, întristare, jignire, mâhnire, ocară, ofensă, ruşine, umilinţă.
Dosădi, verb
Sinonime:
a durea, a îndurera, a întrista, a mâhni.
Dosădit, adjectiv
Sinonime:
abătut, amărât, deprimat, descurajat, indispus, îndurerat, întristat, mâhnit, necăjit, supărat, trist.
Durea, verb
Sinonime:
a chinui, a face rău, a ţine; a întrista, a mâhni, a-i părea rău, a fi mâhnit.
Dert, substantiv
Sinonime:
jale, tristețe, mâhnire, supărare, necaz.
Ponosit, adjectiv
Sinonime:
degradat, deteriorat, ros, stricat, tocit, uzat; abătut, amărât, deprimat, descurajat, indispus, îndurerat, întristat, mâhnit, necăjit, supărat, trist.
Scârbie, substantiv
Sinonime:
amărăciune, întristare, mâhnire, necaz, supărare, tristeţe.
Scârbi, verb
Sinonime:
a agasa, a (se) amărî, a (se) boci, a (se) căi, a (se) căina, a (se) cutremura, a deveni trist, a (se) dezgusta, a (se) enerva, a face să simtă scârbă, a fi cuprins de scârbă, a (se) indispune, a (se) irita, a (se) încrâncena, a (se) îndurera, a (se) înfiora, a (se) înfricoșa, a (se) înfuria, a (se) îngrețoșa, a (se) îngrozi, a (se) înspăimânta, a (se) întrista, a (se) jeli, a (se) jelui, a (se) lamenta, a (se) mâhni, a (se) mânia, a (se) necăji, a (se) plânge, a (se) plictisi, a (se) pocăi, a (se) posomorî, a produce scârbă, a regreta, a sâcâi, a simți scârbă, a (se) supăra, a (se) tângui, a tremura, a umple de scârbă, a (se) văicări, a (se) văita, a zgudui.
Supăros, adjectiv (regional)
Sinonime:
abătut, amărât, cătrănit, invidios, mâhnit, necăjit, supărăcios, susceptibil.
Obidire, substantiv
Sinonime:
amar, amărăciune, asuprire, boceală, bocire, bocit, căinare, chin, exploatare, împilare, întristare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentație, mâhnire, năpăstuire, necaz, nedreptățire, opresiune, oprimare, oropsire, persecutare, persecuție, plângere, plâns, prigoană, prigonire, suferință, supărare, tristețe, tânguială, tânguire, tânguit, urgisire, văitare, văitat, văitătură.
Răstriște, substantiv
Sinonime:
mâhnire, nefericire, nenorocire, (variantă) restriște.
Obidos, adjectiv
Sinonime:
(învechit) amărât, îndurerat, mâhnit, necăjit, sensibil.
Posăceală, substantiv
Sinonime:
încruntare, întristare, întunecare, mâhnire, morocăneală, posăcie, posomoreală, tristețe, ursuzenie, ursuzlâc.
Tâng, adjectiv
Sinonime:
(regional) amorțit, bleg, fără putere, întristat, mâhnit, necăjit, plin de jale.
Tânguios, adjectiv
Sinonime:
mâhnit, necăjit, sfâşietor, tânguielnic, tânguitor, trist.
Indispozițiune, substantiv
Sinonime:
incomoditate, inconfort, lipsă de voie bună, mâhnire, proastă dispoziție, supărare; boală ușoară, ciclu, indigestie, menstre, menstruație, period, (învechit) zaiflic; (variantă) indispoziție.
Tribulaţie, substantiv
Sinonime:
agitație, chin, frământare, mâhnire, mezaventură, necaz, neliniște, tulburare, zbucium, (variantă) tribulațiune.
Ulcera, verb
Sinonime:
(despre țesuturi) a căpăta o ulcerație, a deveni ulceros, a exulcera, a se preface în ulcer; (figurat) a îndurera profund, a jigni, a mâhni, a ofensa, a răni.
Rănire, substantiv
Sinonime:
insultare, îndurerare, întristare, jignire, julire, mâhnire, ofensare, ultragiere, zdrelire, (livresc) lezare, (popular) vătămare.
Întristător, adjectiv
Sinonime:
dureros, trist, (învechit) mâhnicios, (învechit) mâhnitor.
Înnorare, substantiv
Sinonime:
acoperire cu nori, înnourare, întunecare; (la figurat) întristare, mâhnire, posomoreală, tristețe.
Dosădire, substantiv (învechit)
Sinonime:
batjocorire, blestemare, ceartă, hulire, insultare, înfruntare, mustrare, nedreptățire, oprimare, pedepsire, persecuție, suferință, supărare, (învechit) măhnire, (variantă) dosăndire.
Măcnire, substantiv (regional)
Sinonime:
mâhnire.
Mâgnire, substantiv (regional)
Sinonime:
mâhnire.
Sfâșiat, adjectiv
Sinonime:
ferfenițit, găurit, hărtănit, rupt, sfârtecat, sfârticat, spintecat, uzat, zdrențăros, zdrențuit, (figurat) întristat, (figurat) mâhnit, (învechit și regional) mursecat, (învechit și regional) spârcuit, (învechit) sfâșiet, (învechit) spart, (popular și familiar) ferfenițos, (popular) zdrențos, (regional) peticit.
Posomoreală, substantiv
Sinonime:
indispoziție, încruntare, îngrijorare, întristare, întunecare, mahmureală, mâhnire, melancolie, mohoreală, morocăneală, posăcie, posomorâre, tristețe, ursuzenie, (figurat) înnorare, (învechit) ursuzlâc, (rar) posăceală, (rar) posoceală, (rar) vreme întunecată (și ploioasă), (variantă) posomorală.
Mâhneală, substantiv (învechit)
Sinonime:
amărăciune, întristare, mâhnire, necaz, supărare, tristețe, (învechit) mâhneciune, (învechit) mâhniciune.
Buntuzi, verb (regional)
Sinonime:
a deranja, a desface, a împrăștia, a risipi, a se întrista, a se mâhni, a se supăra, a strica, (variantă) a (se) bontozui, (variantă) a (se) buntuzui.
Schindisit, adjectiv (regional)
Sinonime:
indispus, mâhnit, obosit.
Dodilit, adjectiv (regional)
Sinonime:
mâhnit, supărat, (variantă) dozilit.
Mâhneciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
mâhnire, (învechit) mâhniciune.
Întristăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
întristare, mâhnire, suferință, tristețe.
Dezolat, adjectiv
Sinonime:
decepționat, demoralizat, deprimat, descurajat, desperat, dezamăgit, deziluzionat, deznădăjduit, fără speranță, întristat, mâhnit, (figurat) ars, (figurat) pustiit, (învechit) apelpisit, (învechit) părăsit.