Reproş
Reproş, substantiv neutru
Sinonime: imputare, dojană, mustrare, învinuire, recriminare, încriminare, acuzare.  
 
Reproşabil
Reproşabil, adjectiv
Sinonime: blamabil, contestabil, criticabil, imputabil, incriminabil, recuzabil, reprehensibil.  
 

Apostrofa
Apostrofa, verb
Sinonime: a face observații, a mustra, a dojeni, a critica, a imputa, a interpela.

Apostrofă, substantiv
Sinonime: apostrof; apostrofare, imputare, interpelare, mustrare, reproș.  
 
Bănat
Bănat, substantiv neutru (regional)
Sinonime: tristeţe, jale, mâhnire, supărare, mânie, necaz, ciudă, pică; învinuire, reproş, imputare, mustrare, înfruntare; bănuială, presupus, suspiciune.  
 
Bodogăni
Bodogăni, verb
Sinonime: a mormăi, a murmura, a muştrului, a bombăni, a bolborosi, a blodogori, a boscorodi, a dondăni, a gângăvi, a îndruga, (rar) a bogonisi; a cârti, a protesta, a reproşa, a mustra, a certa, a critica; a cicăli, a dăscăli, a bate la cap.  
 
Bombăni
Bombăni, verb
Sinonime: a mormăi, a bodogăni, a boscorodi, a dondăni, a bolborosi, a bogonisi, a murmura; a cârti, a protesta, a mustra, a reproşa, a bate la cap, a certa, a critica.  
 
Boscorodi
Boscorodi, verb
Sinonime: a bolborosi, a murmura, a bombăni, a mormăi, a bodogăni, a dondăni, a îndruga; a mustra, a reproşa, a cicăli, a bate la cap, a certa, a critica.  
 
Ceartă
Ceartă, substantiv feminin
Sinonime: altercaţie, neînţelegere, confruntare, conflict, discuţie, vorbă, zarvă, (popular) gâlceavă, sfadă; admonestare, admonestaţie, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş, (popular) beşteleală, muştruluială, ocară, (învechit şi regional) înfruntare, probozeală, (regional) probază, probozenie, (prin Moldova) bănat, (Moldova) şmotru, (învechit) dăscălie, împutăciune, învăţătură, preobrăzitură, probozire, răpşte, remonstrare, zabrac, (figurat) săpuneală, scuturătură; animozitate, discordie, duşmănie, învrăjbire, ostilitate, pedeapsă, pornire, sancţiune, ură, vrajbă, vrăjmăşie, zâzanie.  
 
Imputa
Imputa, verb
Sinonime: a reproşa, a pune (ceva) în seama (cuiva), a învinui, a mustra, a dojeni; a amenda, a sancţiona, a pune la plată.  
 
Imputare
Imputare, substantiv feminin
Sinonime: reproş, învinuire, mustrare, dojană, acuzaţie; amendă, taxare, sancţiune.  
 
Lecție
Lecție, substantiv feminin
Sinonime: bătaie, corecţie, dojană, imputare, morală, mustrare, observaţie, pildă, povață, reproș, sfat; concluzie, conferință, curs, demonstrație, experiență, expunere, instruire, învățământ, învățătură, meditație, oră (de învățământ), prelegere, repetiție, temă; regulă de conduită; (variantă) lecțiune.  
 
Mustra
Mustra, verb
Sinonime: a dojeni, a muştrului, a reproşa, a certa, a ocărî.  
 
Mustrare
Mustrare, substantiv feminin
Sinonime: dojenire, admonestare, observaţie, critică, dojană, reproş, ceartă, morală.  
 
Obiecta
Obiecta, verb
Sinonime: a găsi pricină, a ridica obiecţii, a contesta, a reproşa.  
 
Prihană
Prihană, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: abatere, acuzare, acuzație, blam, blamare, condamnare, culpabilitate, culpă, cusur, defect, dezaprobare, eroare, greșeală, impuritate, imputare, imputație, înfierare, învinovățire, învinuire, meteahnă, murdărie, neaprobare, necinste, pată, păcat, pângărire, profanare, reprobare, reproș, respingere, spurcare, stigmatizare, vină, vinovăție, (învechit) prighană, (învechit) prihănie, (învechit) prihănire.  
 
Recrimina
Recrimina, verb
Sinonime: a acuza, a învinovăţi, a replica, a reproșa, a respinge prin contraacuzare, a retorca.  
 
Scuturătură
Scuturătură, substantiv feminin
Sinonime: admonestare, ceartă, certare, clătinare, clătinat, clătinătură, curățenie, cutremur, cutremurare, cutremurat, cutremurătură, dereticare, dojană, dojenire, fior, hurducare, hurducat, hurducătură, imputare, morală, mustrare, observație, reproș, scuturare, scuturat, seism, tremur, tremurătură, tremurici, zdruncinare, zdruncinat, zdruncinătură, zgâlțâială, zgâlțâire, zgâlțâit, zgâlțâitură, zguduială, zguduire, zguduit, zguduitură, (Moldova) zbihuială, (plural) friguri, (plural) frisoane, (popular) zdruncin, (prin Transilvania) tăgășire, (prin Transilvania) tistușag, (rar) scutur, (regional) scutureală, (regional) scuturiș.  
 
Socoti
Socoti, verb
Sinonime: a calcula, a aprecia, a judeca, a număra; a se răfui, a se plăti; a avea de gând, a plănui, a intenţiona, a se gândi, a chibzui, a cumpăni; a-şi închipui, a presupune, a crede; a fi de părere, a opina, a găsi de cuviinţă; a preţui, a considera; a imputa, a reproşa, a pune în seama (cuiva).  
 
Zice
Zice, verb
Sinonime: a spune, a exprima, a vorbi, a rosti, a pronunţa; a comunica, a transmite, a face cunoscut, a afirma, a declara, a susţine, a pretinde; a răspunde, a riposta, a reproşa, a obiecta; a îndemna, a porunci, a ordona, a dispune; a cânta, a doini, a hori.  
 
Acuzare
Acuzare, substantiv
Sinonime: acuzat, acuzație, acuză, imputare, imputație, inculpare, învinovățire, învinuire, pârâre, rechizitoriu, reproș, (învechit) acuzațiune.  
 
Avertisment
Avertisment, substantiv
Sinonime: admonestare, anunț, apel, avertizare, aviz, înștiințare, mustrare, preambul, premoniție, prevenire, prevestire, prolog, remonstranță, reprimandă, reproș, sancțiune, semnal, somație, (învechit) admoniție, (sport) cartonaș.  
 
Abrictălui
Abrictălui, verb
Sinonime: (Banat) a reproşa, a critica.  
 
Dăscălie
Dăscălie, substantiv
Sinonime: admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, îndemn, îndrumare, învăţătură, morală, mustrare, observaţie, povaţă, povăţuire, profesorat, reproş, sfat, ştiinţă, vorbă; (figurat) catedră.  
 
Dojenire
Dojenire, substantiv
Sinonime: admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenit, imputare, morală, mustrare, observație, prevenire, reproș, (familiar; figurat) săpuneală, (familiar; figurat) scuturătură, (învechit și regional) înfruntare, (învechit și regional) probozeală, (învechit) dăscălie, (învechit) dojănire, (învechit) doșenire, (învechit) împutăciune, (învechit) învățătură, (învechit) preobrăzitură, (învechit) probozire, (învechit) răpște, (învechit) remonstrare, (învechit) sfătuire, (învechit) zabrac, (Moldova) șmotru, (popular și familiar) beșteleală, (popular și familiar) muștruluială, (popular și familiar) ocară, (popular) sfădire, (prin Moldova) bănat, (regional) probază, (regional) probozenie.  
 
Imputaţie
Imputaţie, substantiv
Sinonime: acuzație, acuzațiune, calomnie, delațiune, difamație, imputare, incriminație, inculpare, insinuație, învinovățire, reproş, sumă plătită.  
 
Probozeală
Probozeală, substantiv
Sinonime: admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş.  
 
Probozenie
Probozenie, substantiv
Sinonime: admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş.  
 
Probozire
Probozire, substantiv
Sinonime: admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş.  
 
Imputabil
Imputabil, adjectiv
Sinonime: atribuibil, incriminabil, reproşabil.  
 
Răpşte
Răpşte, substantiv
Sinonime: admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observație, reproș.  
 
Împutăciune
Împutăciune, substantiv
Sinonime: admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observație, reproș.  
 
Muştruluială
Muştruluială, substantiv
Sinonime: admonestare, bătaie, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, instrucție, morală, mustrare, observație, reproș.  
 
Remonstrare
Remonstrare, substantiv
Sinonime: admonestare, avertisment, ceartă, certare, critică, dojană, dojenire, fustigație, imputare, morală, mustrare, obiecție, obiecțiune, objurgație, objurgațiune, observație, observațiune, remonstranță, reprimandă, reproș, (figurat; învechit) mercurială.  
 
Remonstra
Remonstra, verb
Sinonime: a obiecta, a protesta, a reproșa, a spune, a zice.  
 
Reprobațiune
Reprobațiune, substantiv
Sinonime: blam, blamare, condamnare, critică, dezaprobare, înfierare, neaprobare, objurgație, objurgațiune, reprobare, reproș, respingere, stigmatizare, vituperare, vituperație.  
 
Probază
Probază, substantiv
Sinonime: (regional) admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observație, probozeală, reproș.  
 
Mogorogi
Mogorogi, verb (regional)
Sinonime: a admonesta, a bălmăji, a bâigui, a bârâi, a bodogăni, a bolborosi, a bombăni, a boscorodi, a certa, a cicăli, a dăscăli, a dojeni, a gângăvi, a îndruga, a îngăima, a îngâna, a mârâi, a molfăi, a moraliza, a mormăi, a murmura, a mustra, a nu lăsa în pace, a reproșa, a vorbi încet și nedeslușit, a vorbi nedeslușit.  
 
Săpuneală
Săpuneală, substantiv
Sinonime: admonestare, ceartă, certare, clăbuc, dojană, dojenire, frecuș, imputare, morală, mustrare, observație, ocară, perdaf, reproș, săpunire, săpunit, spumă, (Moldova și Transilvania) soponeală.  
 
Mustrător
Mustrător, adjectiv
Sinonime: apostrofator, certător, dojenitor, plin de reproșuri, reprobator, (învechit) mustrătoriu, (învechit) suduitor.  
 
Preobrăzitură
Preobrăzitură, substantiv (învechit)
Sinonime: admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observație, reproș.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Dictoo
Dicționar