Frângător, substantiv
Sinonime:
meliţă, zdrobitor.
Frânge, verb
Sinonime:
a bate, a birui, a curma, a devia, a extenua, a fractura, a înceta, a îndoi, a înfrânge, a întrece, a întrerupe, a învinge, a opri, a rupe, a se refracta.
Frângere, substantiv
Sinonime:
frântură, rupere; fracturare.
Frânghie, substantiv feminin
Sinonime:
coardă, frenghie, funie, odgon, ştreang, (Banat, Transilvania şi Oltenia) paivan, (Transilvania şi Maramureș) şpargă, (Banat, Transilvania şi Bucovina) ştric, (învechit) aţă, (argou) tău; brâu, canaf, centură, cingătoare, ciucure.
Frânghioară, substantiv
Sinonime:
frânghiuţă.
Frânghiuță, substantiv
Sinonime:
cordelină, frânghie (mică), frânghioară, (botanică) (regional) bungiac.
Frangibil, adjectiv
Sinonime:
casabil, fragil, frângăcios, (învechit) spargabil.
Frânguială, substantiv (regional)
Sinonime:
bătaie, chelfăneală, crăpare, lovire.
Aţă, substantiv feminin Sinonime:
fir, sfoară, filet, șiret, frânghie, funie. Aţă, adverb
Sinonime:
(adverb) direct. Ata, substantiv (învechit)
Sinonime:
atu; avantaj, carte (bună), joker, plus, șansă.
Baieră, substantiv feminin
Sinonime:
ață, cheotoare, ochi de frânghie, șnur, toartă, (rar) amuletă, (învechit și regional) bairă, (învechit) baer, (popular) baier, (regional) baior, (regional) bair.
Cablu, substantiv neutru Sinonime:
fir răsucit, funie, odgon, frânghie, împletitură de fire; (învechit, figurat) telefon; (figurat) televiziune.
Doborî, verb
Sinonime:
a răsturna, a prăbuşi, a da la pământ; a frânge, a supune, a răpune; a nimici, a desfiinţa, a stârpi, a lichida, a birui, a copleşi; a arunca, a azvârli, a culca, a dărâma, a întinde, a lungi, a prăvăli, a trânti, (popular şi familiar) a aşterne, (popular) a păli, (învechit şi regional) a răntuna, (învechit) a oborî, a poligni, (figurat) a secera; a ajunge, a covârşi, a cuprinde, a împovăra, a înfrânge, a învinge, a năpădi, a podidi, a prinde, a răzbi, a toropi; (sport) a depăşi.
Extenua, verb
Sinonime:
a obosi, a istovi, a osteni, a slei, a epuiza, a frânge, a seca, a secătui, a sfârşi, a stoarce, a vlăgui, a zdrobi, (regional) a stoci, (prin Oltenia si Muntenia) a dehobi, (învechit) a zămorî, (figurat) a suge.
Fărâmă, substantiv feminin
Sinonime:
firimitură, bucăţică, ruptură, frântură, fărâmătură, pic. Fărâma, verb
Sinonime:
a (se) sfărâma, a (se) sparge, a (se) zdrobi, a (se) frânge, a (se) distruge, a (se) nimici, a (se) prăpădi.
Fractura, verb
Sinonime:
a frânge, a rupe, a zdrobi. Fractură, substantiv
Sinonime:
ruptură, (popular) frântură; (la figurat) despărțire; casură; falie.
Fragmenta, verb
Sinonime:
a disocia, a divide, a diviza, a fracţiona, a frânge, a îmbucătăţi, a împărţi, a partaja, a rupe în fragmente, a scinda, a secționa, a segmenta, a subdiviza, a tăia.
Franc, substantiv masculin
Sinonime:
ban, capital, gologan, leu, material, para, (argotic) lovele, (argotic) mardei, (familiar) arginți, (învechit și popular) sorocovăț, (învechit) mangări, (popular și familiar) pitac, (popular și familiar) sfanț, (regional și familiar) pițulă, (regional) frang; (la plural) avere, economii, sumă. Franc, adverb
Sinonime:
deschis, direct, fățiș, francamente, sincer, (figurat) neted, (figurat) verde, (învechit) aievea, (învechit) avedere.
Frântură, substantiv feminin
Sinonime:
bucată, crâmpei, fărâmă, fracțiune, fragment, frângere, parte, porţiune; blenoragie, fractură, gaură, gonoree, ruptură, spărtură.
Funie, substantiv feminin
Sinonime:
cablu, cunună, frânghie, hârzob, odgon, parâmă, sfoară; curpen, vrej.
Înfrânge, verb Sinonime:
a învinge, a birui, a răpune, a supune; a înăbuşi, a frânge, a sfărâma, a doborî.
Legătură, substantiv feminin
Sinonime:
acord, angajament, aranjament, armură, bandaj, basma, boccea, coardă, combinație, comunicație, contact, contract, convenție, cravată, descântec, farmec, faşă, frânghie, funie, împreunare, îndatorire, înlănțuire, înţelegere, învoială, învoire, lanţ, legământ, legătoare, magie, mănunchi, nex, obligație, pact, pansament, raport, referință, relaţie, sarcină, sfoară, testemel, tifon, tranzacție, unire, unitate, vrajă, vrăjitorie, (grecism învechit) schesis, (livresc) contingență, (rar) snop, (rar) suită, (regional) smoc, (filozofie) (legătură universală) interdependență, (fizică) (legătură conductivă) legătură galvanică; (chimie) (legătură covalentă) covalență, (legătură de hidrogen) punte de hidrogen, (legătură electrovalentă) electrovalență, (legătură heteropolară) electrovalență, (legătură homeopolară) covalență, (legătură ionică) electrovalență.
Odgon, substantiv neutru Sinonime:
funie, parâmă, frânghie.
Parâmă, substantiv feminin
Sinonime:
cablu, frânghie, funie, odgon, (popular) pălămar.
Răsfrângere, substantiv feminin
Sinonime:
desfacere, îndoire în afară, întoarcere, oglindire, proiectare, radiație luminoasă, reflectare, reflex, reflexie, refracție, repercusiune, repercutare, retransmitere, strălucire, (figurat) influențare, (figurat) meditație, (învechit) reflect, (poetic) frângere, (variantă) resfrângere.
Rupe, verb Sinonime:
a frânge, a fractura; a se jerpeli, a se zdrenţui, a distruge.
Strivi, verb Sinonime:
a turti, a zdrobi, a sfărâma, a nimici, a distruge; a îngrămădi, a înghesui, a înăbuşi, a copleşi, a apăsa, a doborî, a frânge.
Ştreang, substantiv neutru Sinonime:
frânghie, funie, juvăţ, laţ, odgon; şleau.
Curmei, substantiv
Sinonime:
capăt de frânghie, (Oltenia) curm.
Dehobi, verb
Sinonime:
a epuiza, a extenua, a frânge, a istovi, a seca, a secătui, a sfârşi, a slei, a stoarce, a vlăgui, a zdrobi.
Fracturare, substantiv
Sinonime:
(medicină) frângere, rupere.
Frenghie, substantiv
Sinonime:
brocart, frânghie.
Zămorî, verb
Sinonime:
a epuiza, a extenua, a frânge, a istovi, a seca, a secătui, a sfârşi, a slei, a stoarce, a vlăgui, a zdrobi.
Fungă, substantiv
Sinonime:
parâmă, frânghie.
Stoci, verb
Sinonime:
a asupri, a dezumfla, a epuiza, a exploata, a extenua, a frânge, a (se) goli, a istovi, a împila, a împovăra, a năpăstui, a oprima, a oropsi, a persecuta, a prigoni, a seca, a secătui, a sfârşi, a slei, a stoarce, a tiraniza, a urgisi, a vlăgui, a zdrobi; (variante) (Transilvania) a storci, (Bucovina) a stopci.
Bandulă, substantiv
Sinonime:
(marinărie) frânghie lungă (cu o greutate de lemn la un capăt).
Smicura, verb
Sinonime:
a biciui, a dezghioca, a dumica, a frânge, a lovi, a mărunți, a pisa, a sdruncina, a sfărâma, a șfichiui, a zdrobi, (figurat) a călca în picioare, (variantă) a smicuri.
Cordaj, substantiv
Sinonime:
coardă, frânghie, funie, odgon, parâmă, sfoară.
Popritoare, substantiv
Sinonime:
(regional) frânghie, lanț, opritoare, proptea.
Cordelină, substantiv
Sinonime:
frânghiuță, funie, sfoară.
Ana, substantiv
Sinonime:
(pescuire) frânghie.
Obrame, substantiv la plural (regional)
Sinonime:
baiere, frânghii.
Ștric, substantiv (regional)
Sinonime:
dantelă, frânghie, funicular, funie, grad (alcoolic), juvăț, linie (la termometru), pulover, șleau, ștreang, trăgătoare.
Șpargă, substantiv (regional)
Sinonime:
ață groasă, frânghie, funie, sfoară, (variantă) spargă, (variantă) șpeargă.
Hurduzău, substantiv (regional)
Sinonime:
frânghie, funie, odgon, ștreang; brod, brudină, pod mobil, pod umblător; (variantă) hărdăzău.
Rupere, substantiv
Sinonime:
abrogare, anulare, aplecare, culegere, descompunere, desfacere, despărțire, desprindere, detașare, fracturare, frângere, izolare, împrăștiere, întrerupere, răsfirare, răzlețire, revărsare, risipire, roadere, rupt, ruptură, separare, sfâșiere, smulgere, spargere, spintecare, spintecat, stricare, surpare, uzare, zdrobire, (figurat) distrugere, (figurat) îndepărtare, (figurat) înstrăinare, (figurat) ruinare, (învechit) împărțire, (învechit) jefuire, (învechit) rumpere, (învechit; la figurat) întristare, (la jocul de cărți) tăiere, (rar) fărâmițare, (regional) sfărâmare.
Fracturabil, adjectiv
Sinonime:
casabil, fragil, frangibil.
Sfărâmare, substantiv
Sinonime:
agitare, agitație, caznă, căznire, chin, chinuire, concasare, dărâmare, dărâmătură, desființare, destrămare, distrugere, fărâmare, fărâmițare, frământare, frământat, frângere, împrăștiere, măcinare, măcinat, măciniș, mărunțire, mărunțit, melițare, melițat, nimicire, osteneală, pisare, pisat, potopire, prăpădire, râșnit, sfărâmat, silire, spargere, spart, spulberare, străduială, străduință, străduire, strivire, tocare, tocat, trudă, trudire, trudnicie, turtire, zbatere, zbucium, zbuciumare, zdrobire, (învechit și popular) pierdere, (învechit și popular) pistoseală, (învechit și popular) risipire, (învechit și regional) strucinătură, (învechit și regional) strucire, (învechit și regional) strucitură, (învechit) afanisire, (învechit) înfrângere, (învechit) învăluire, (învechit) năslire, (învechit) nevoie, (învechit) nevoință, (învechit) osârdie, (învechit) osârdnicie, (învechit) osârduință, (învechit) osârduire, (învechit) sârguială, (învechit) sfărmăt, (învechit) sodomire, (învechit) strădănuire, (învechit) strucinare, (învechit) topire, (învechit) volnicie, (învechit) zdruncinare, (popular și familiar) stropșeală, (popular și familiar) stropșire, (popular) canoneală, (popular) canonire, (popular) isprăvire, (popular) sârguință, (popular) zdrobeală, (popular) zdrumicare, (popular) zobire, (rar) casare, (rar) chinuială, (rar) mărunțișare, (rar) prăbușire, (regional) verpelire; (variante) (învechit și regional) sfărmare, (învechit) sfărămare, (învechit) sfărâmire.
Funioară, substantiv
Sinonime:
frânghioară, frânghiuță, funicea, funicică, funie (mică), funișoară, funiuță, (învechit) funea.
Fimbrie, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
frânghie.
Cufrânge, verb (învechit)
Sinonime:
a face bucăți, a frânge, a sparge.