Resemnare, substantiv
Sinonime:
abandon, acceptare, împăcare (cu răul), renunțare, (învechit) resemnaţie, (învechit) resignare, (învechit) resignație.
Abandon (abandonuri), substantiv neutru Sinonime:
abdicare, apostazie, capitulare, concesionare, oprire, părăsire, rejectare, lepădare, renunţare, resemnare.
Pasivitate, substantiv feminin
Sinonime:
apatie, chietism, delăsare, dezinteres, impasibilitate, inactivitate, inacțiune, indiferență, indolență, inerție, insensibilitate, moliciune, neactivitate, nepăsare, placiditate, prostrație, resemnare, ședere, tembelism, (figurat) moțăială, (figurat) răceală, (grecism învechit) adiaforie, (învechit) neacțiune, (învechit) negrijă, (învechit) negrijință, (învechit) nelucrare, (învechit) tembelâc, (popular) nemișcare, (rar) indiferentism, (rar) neîngrijire, (rar) pasivism, (rar) vegetativitate, (regional) târomeală, (regional) zăcășeală.
Fatalism, substantiv
Sinonime:
cauzalitate, determinism, predestinare, predestinaţie; abandon, pasivitate, renunțare, resignație, resemnare.
Resignație, substantiv
Sinonime:
abandon, abdicare, abjurare, demisie, fatalism, pasivitate, renunțare, resemnare, resignare, retractare, (variantă) resignațiune.
Resemnaţie, substantiv
Sinonime:
abnegație, detașare, dezinteresare, renunțare, resemnare, (învechit) resignare.
