Recluzie, substantiv
Sinonime:
recluziune.
Recluziona, verb
Sinonime:
a se retrage din lume, a trăi izolat.
Recluzionar, substantiv (învechit)
Sinonime:
captiv, condamnat, deportat, deținut, prizonier.
Recluziune, substantiv feminin
Sinonime:
claustrare, claustrație, detenţie, detențiune, internare, izolare, închisoare, ocnă, puşcărie, schimnicie, solitudine, temniță, (familiar) răcoare, (variantă) recluzie.
Deţinut (deţinută), substantiv
Sinonime:
arestat, captiv, codeținut, condamnat, deportat, ocnaș, ostatic, prizonier, pușcăriaș, (învechit) otaj, (învechit) recluzionar.
Deținut, adjectiv
Sinonime:
arestat, captiv, deportat, internat, închis, recluzionar, reținut, sechestrat, ținut cu forța.
Incarcerație, substantiv
Sinonime:
claustrație, detenție, încarcerare, recluziune, sechestrație; (medicină; referitor la hernie) strangulare.
Recăl, substantiv (regional)
Sinonime:
dulamă, haină, suman, vestă; (variante) lecăr, lecru, rechel, reclă, reclu.
Sechestrare, substantiv
Sinonime:
arestare, arestuire, captivitate, carantină, claustrație, confiscare, detenție, incarcerație, internare, izolare, izolație, kidnapare, kidnapping, răpire, recluziune, sechestraţie, sechestru, (învechit) sechestrațiune, (popular) zălogire.
Detenție, substantiv
Sinonime:
arestare, arestuire, captivitate, claustrație, deportațiune, detențiune, incarcerație, internare, încarcerare, închisoare, întemnițare, posesiune, proprietate, recluziune, reținere, sechestrație.
Confinare, substantiv
Sinonime:
carantinare, carantină, izolare, închidere, recluziune.
