Răsucire, substantiv
Sinonime:
deplasare, dezarticulare, dezarticulație, dislocare, încolăceală, încolăcire, încolăcitură, îndoire, înfășurare, întoarcere, întors, învălătucire, învârteală, învârtire, învârtit, învârtitură, luxare, luxație, răsuceală, răsucit, răsucitură, rostogolire, rotație, rotire, rotit, scrânteală, scrântire, scrântitură, suceală, sucire, sucit, sucitură, torsionare, torsiune, vălătuceală, (popular) rotitură, (popular) rotocol.
Împletire, substantiv feminin Sinonime:
răsucire, cablaj, cablare; (figurat) întrepătrundere, încrucişare, amestecătură, amestec.
Întorsătură, substantiv feminin Sinonime:
cotitură, abatere, şerpuire, răsucire, întortochere; schimbare, modificare.
Învârteală, substantiv feminin Sinonime:
învârtire, întoarcere, răsucire; manevră, aranjament, combinaţie.
Luxaţie, substantiv feminin
Sinonime:
clacaj, deplasare, dezarticulare, dezarticulaţie, dislocare, elongație, entorsă, luxare, scrânteală, scrântire, scrântitură, sucire, (rar) răsucire, sucitură, torsiune, (prin vestul Munteniei) proclinteală, proclintire.
Roată, substantiv feminin Sinonime:
cerc, colac, rotilă, rotiţă; învârtitură, răsucire, rotocol, ocol, rotire, rotaţie, rotitură; (învechit) polc, companie de ostaşi, grup, ceată, pluton.
Rotitură, substantiv feminin Sinonime:
rotire, învârtire, învârtitură, rotocol, răsucire, roată.
Rotocol, substantiv neutru Sinonime:
cerc, rotire, rotitură, răsucire, roată, învârtitură, spirală.
Pivotare, substantiv
Sinonime:
cotire, răsucire, rotire.
Convulsie, substantiv
Sinonime:
agitație, răsucire, vârtej, turbulență; (medicină) spasm, (învechit) săltătoare, strânsoare.
Filat, substantiv
Sinonime:
filare, toarcere, răsucire; urmărire, supraveghere, monitorizare.
Sucitură, substantiv
Sinonime:
cot, cotitură, curbă, deplasare, dezarticulare, dezarticulaţie, dislocare, gânj, întorsătură, întortochetură, jurubiţă, luxare, luxaţie, ocol, răsucire, răsucitură, scrânteală, scrântire, scrântitură, scul, serpentină, sinuozitate, sucire, şerpuire, șerpuitură.
Încovrigare, substantiv
Sinonime:
încârligare, încolăcire, încovoiere, îndoire, răsucire.
Răsucitură, substantiv
Sinonime:
cotitură, încovoietură, întorsătură, răsucire, spiră.
Tortuozitate, substantiv
Sinonime:
întortochere, răsucire, sinuozitate.
Vălătuceală, substantiv
Sinonime:
încolăcire, înfășurare, învălătucire, învârtejire, răsucire, sucire.
Încolăcitură, substantiv
Sinonime:
încolăcire, înfășurare, înfășurătură, învălătucire, răsucire, sucire, (învechit și regional) încovârlăcitură, (învechit) covrigătură.
Încolăcire, substantiv
Sinonime:
încârligare, încercuire, încolăcit, încolăcitură, încovoiere, încovrigare, îndoire, înfășurare, învălătucire, răsucire, sucire, (învechit și regional) încolăceală, (regional) vălătuceală.
Rotire, substantiv
Sinonime:
cerc, întoarcere, întors, învârteală, învârtire, învârtit, învârtitură, pivotare, răsucire, roată, rotaţie, rotit, sucire, (popular) rotitură, (popular) rotocol.
Convoluție, substantiv
Sinonime:
întoarcere, răsucire, (variantă) convoluțiune.
Întoarcere, substantiv
Sinonime:
adresare, arătură de toamnă, atragere (de partea cuiva), castrare, cârmire, desfacere, îmbrăcare pe dos, înapoiere, întors, întorsătură, învârteală, învârtire, învârtit, învârtitură, jugănire, jugănit, mucezire (a fânului), rambursare, răsturnare, răsucire, recidivă, reflectare, reflexie, repercutare, restituire, retragere, retur, revenire, rotație, rotire, rotit, scopire, scopit, sterilizare, sucire, umezire (a tutunului), venire, (învechit) interpretare, (învechit) îndepărtare, (învechit) înnebunire, (învechit) răsfrângere, (învechit) refuz, (învechit) schimbare, (învechit) transformare, (învechit; figurat) convertire, (învechit; figurat) îndreptare, (popular) înturnare, (popular) înturnat, (popular) micșorare, (popular) rotitură, (popular) rotocol.
Torsionare, substantiv
Sinonime:
contorsiune, curbare, deformare, distorsionare, răsucire, torsiune.
Încolăceală, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
încolăcire, înfășurare, învălătucire, răsucire, sucire.
Convoluțiune, substantiv
Sinonime:
convoluție, întoarcere, răsucire.
Strâmbare, substantiv
Sinonime:
aducere, aplecare, aplecat, cocârjare, cocârjat, cocoșare, cocoșat, contorsionare, curbare, deformare, deformație, desfigurare, gârbovire, înclinare, înclinat, încovoiat, încovoiere, îndoire, îndoit, întoarcere, întors, lăsare, plecare, pocire, răsucire, scălâmbăială, scălâmbăiere, scălâmbăitură, scâlciere, schimonoseală, schimonosire, sluțire, sluțit, strâmbat, strâmbătură, sucire, sucit, urâțire, urâțit, (învechit) cotitură, (popular și familiar) scofâlcire, (popular) hâzire.
Ciucire, substantiv (regional)
Sinonime:
așezare pe vine, boțire, ghemuire, răsucire, zbârcire, (regional) ciuceală.
Răsuceală, substantiv
Sinonime:
învârtire, învârtit, răsucire, răsucit, răsucitură, spirală, suceală, sucire, sucit, sucitură, (regional) drugă, (regional) sucăleală.