Merit, substantiv neutru Sinonime:
vrednicie, valoare, câştig moral, prestanţă, calităţi.
Meritală, substantiv
Sinonime:
(botanică) internod, (variantă) merital.
Meritare, substantiv
Sinonime:
binemeritare, pedeapsă, răsplată, valoare.
Meritarisi, verb (învechit)
Sinonime:
a merita.
Meritat, adjectiv
Sinonime:
cuvenit, justificat, (învechit) cuviincios.
Meritoriu, adjectiv
Sinonime:
demn de laudă, demn de stimă, lăudabil, meritos, merituos, onorabil, stimabil, valoros, virtuos.
Meritos (meritoasă), adjectiv
Sinonime:
cu merite, demn de laudă, lăudabil, meritoriu, reușit, valoros, (variantă) merituos.
Meritum, substantiv (învechit)
Sinonime:
merit.
Merituos, adjectiv
Sinonime:
lăudabil, meritoriu, reușit, valoros, (variantă) meritos.
Calitate, substantiv feminin Sinonime:
aptitudine, atribut, însuşire, valoare specifică, fel de a fi, caracteristică, trăsătură, particularitate, natură, merit, virtute; poziţie, situaţie, titlu, condiţie, rang, funcție.
Cuveni, verb
Sinonime:
a se cădea, a-i reveni, a trebui; a merita, a avea dreptul, a cadra, (învechit) a se dostoi, a privi, a putea.
Cuviincios (cuviincioasă), adjectiv
Sinonime:
politicos, respectuos, binecrescut, decent, cumsecade, educat, la locul lui, de treabă; adecvat, cerut, conform, convenabil, corespunzător, cuvenit, indicat, meritat, necesar, nimerit, oportun, potrivit, recomandabil, recomandat, trebuincios, trebuitor.
Destoinic (destoinică), adjectiv Sinonime:
vrednic, capabil, merituos, isteţ, îndemânatic, competent, de ispravă, abil.
Destoinicie, substantiv feminin
Sinonime:
abilitate, aptitudine, capacitate, competență, cunoaștere temeinică, demnitate, dexteritate, dibăcie, diligență, eminență, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, înțelegere, moștenire, pătrundere, pregătire, pricepere, sârguință, seriozitate, știință, talent, ușurință, valoare, vrednicie, (învechit și popular) hărnicie, (învechit și regional) meșterie, (învechit) iscusire, (învechit) marafet, (învechit) merit, (învechit) nimereală, (învechit) nimerire, (învechit) perilipsis, (învechit) piotimie, (învechit) practică, (învechit) precepătură, (învechit) pricepătură, (învechit) priceput, (învechit) vârtoșie, (învechit) vârtute, (învechit) volnicie, (popular) meșteșug, (popular) meșteșugire, (regional) apucătură, (regional) pamet, (regional) pricepuție, (variantă) (învechit) dostoinicie.
Lăudabil (lăudabilă), adjectiv Sinonime:
merituos, de merit, vrednic.
Perlă, substantiv feminin
Sinonime:
mărgăritar, (învechit şi popular) mărgărit, (medicină) formație globuloasă, (tipografie) perl; (figurat) eroare grosolană (și ridicolă), (figurat) gafă verbală, (figurat) lucru de mare valoare, (figurat) persoană cu merite deosebite; (astronomie; articulat) cociorva, coliba, gemma, (regional) casa. Perla, verb
Sinonime:
a forma picături, a împodobi cu perle, a se scurge în formă de picături.
Renta, verb Sinonime:
a aduce beneficii, a produce câştig, a aduce câştig, a fi util; a merita osteneala, a conveni, a fi convenabil.
Stimabil (stimabilă), adjectiv
Sinonime:
acort, admirabil, cinstit, lăudabil, meritoriu, onorabil, onorat, preacinstit, prețuit, respectabil, respectat, stimat, venerabil, (învechit) omenit.
Stofă, substantiv feminin
Sinonime:
bucleu, draperie, liberti, postav, țesătură, (învechit) chețălvan, (învechit și regional) cumaș, (la plural) textile, (regional) pănură; (figurat) aptitudine, calitate, caracter, dispoziție, fire, material, merit, natură, predispoziție, substanţă, talent; (variantă) ștofă.
Valoare, substantiv feminin
Sinonime:
bunătate, curaj; preţ, capital, evaluare, importanţă, merit; eficacitate, putere, rentabilitate, productivitate; sens, înţeles, semnificaţie, valabilitate.
Virtute, substantiv feminin
Sinonime:
caracter, tărie, morală, integritate; calitate, proprietate, însuşire; bunătate, capacitate, castitate, curăţenie, merit, puritate, sfințenie, virginitate.
Cuvenit, adjectiv
Sinonime:
nimerit, trebuincios, datorit, meritat.
Vrednici, verb (popular)
Sinonime:
a se învrednici, (învechit) a merita.
Demerit, substantiv
Sinonime:
defect, lipsă de merit.
Binemerita, verb (învechit)
Sinonime:
a câștiga dreptul la o răsplată, a câștiga dreptul la recunoștință, a merita.
Noocrație, substantiv
Sinonime:
epistocrație, meritocrație, tehnocrație.
Dign, adjectiv (învechit)
Sinonime:
capabil, demn, destoinic, lăudabil, meritoriu, nobil, onorabil, respectabil, rezervat, sobru, stimabil, virtuos, vrednic.
Ducăli, verb (regional)
Sinonime:
a merita.
Internod, substantiv
Sinonime:
(botanică) articul, merital, meritală, (învechit) internodiu.