Ingredient, substantiv
Sinonime:
condiment, ingrediență, mirodenie.
Ingrediență, substantiv
Sinonime:
(ieșit din uz) ingredient.
Ingredienție, substantiv (învechit)
Sinonime:
condiment, ingredient, (ieșit din uz) ingrediență.
Condiment, substantiv neutru
Sinonime:
aromat, ingredient, mirodenie, (popular) dres, (învechit, la plural) băcănii, (plural) miroase, mirodie, mirositură, spiţerie.
Dres (dresuri), substantiv neutru
Sinonime:
fard, suliman, cosmetic, (la plural) alifii, pomezi; aromat, mirodenie, (la plural) mirodenii, condiment, dires, ingredient; (la plural) ciorapi-pantalon; refacere, reparare, reparat, reparaţie.
Mirositură, substantiv (învechit)
Sinonime:
aromat, condiment, ingredient, mirodenie.
Mirodie, substantiv (învechit)
Sinonime:
aromat, balsam, condiment, ingredient, mireasmă, mirodenie.
Asezona, verb
Sinonime:
a aromatiza, a condimenta, a pipera, a trata cu ingrediente, (figurat) a pigmenta.
Asezonat, adjectiv
Sinonime:
(despre mâncăruri) condimentat, cu ingrediente; ornamentat. Asezonat, substantiv
Sinonime:
asezonare.
Amirositură, substantiv (învechit)
Sinonime:
aromat, condiment, ingredient, mirodenie, (învechit) mirositură.