Destrăbălăciune
Destrăbălăciune,
substantiv
(regional)
Sinonime
:
corupție,
decadență,
desfrâu,
destrăbălare,
destrăbălat,
dezmăț,
imoralitate,
perdiție,
pierzare,
viciu,
(învechit)
destrămare,
(învechit)
destrămătură,
(regional)
destrăbălătură.
Linkuri utile
Dicţionarul limbii române în format electronic
Dicționar de anagrame
Dicționar de paronime
Formular de contact
Căutări recente
Destrăbălătură
Fastuozitate
Citadinizare
Cărucior
Pat
Impolitic
Otpust
Grăsoasă
Dârjală
Pompos
Toată
Melițoaică
Răgatcă
Pustiitor
Corpolent
Atitudine
înstărire
Numinativ
Infatuare
Scuamata
Nomadisi
Deformat
Aşchii
Asfinţi
Usturime
Puştan
Război
Acromatopsie
Zelator
Semiom-semipește
Schevofilachie
Stradă
Românism
Haploidie
Compasiune
Faşă
Comedieșiță
Zgâi
Tactică
Orientație
Invizibil
Aripiform
Agonizant
Politică
Infecţios
Deformare
Cultist
Sfredelitor
Vetust
Săbău
Pauper
Zăgaz
Pluridisciplinar
Cumpărători
Orientat
Sfărâmicios
şaradă
Diverticul
Jigări
Reversale
Lansat
Relaxa
Sfinţit
Dezavantajat
Recrea
ţărm
Lepăda
Gracil
Doinit
Fiinţă
Radiotelemetrie
Laringoscopie
Labium
Simetric
Prostire
Radios
Avansat
Faxare
Jicni
Vlagă
Negoțătoresc
Conglomerațiune
Fagure
Inversiune
Canotaj
îngrășare
Panacee
Jeton
Mică
Decedat
Decădere
Bâstâcăi
Poliroforisi
Malafranţă
Cercător
Etolă
Prăştină
Ziuar
Bardă
Sfătuit
Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie
RSS