Dereglare
Dereglare, substantiv
Sinonime: defect, defectare, defecțiune, deranjament, deranjare, dereglaj, dereglat, disfuncție, disfuncționalitate, stricare, (medicină) tulburare.  
 

Aberaţie (aberaţii)
Aberaţie (aberaţii), substantiv feminin
Sinonime: eroare, rătăcire, absurditate, elucubrație, anomalie, anormalitate, demență, dereglare, nebunie, idioțenie, iluzie, non-sens, sofism, stupiditate; abatere, depărtare, deturnare, deviere; îndepărtare de adevăr; (aberație cromatică) cromatism; (aberație vizuală) astigmatism.  
 
Deranjament
Deranjament, substantiv neutru
Sinonime: defecţiune, perturbare, dereglare, defectare, defect, stricăciune; diaree, indigestie, tulburare.  
 
Perturbare
Perturbare, substantiv feminin
Sinonime: deranjament, dezordine, dereglare, tulburare, neorânduială.  
 
Perversiune
Perversiune, substantiv feminin
Sinonime: depravare, desfrânare, imoralitate; alterare, corupţie, tulburare, dereglare, abatere; (tipuri de perversiune) amoralitate, bestialitate, coprofilie, exhibiționism, fetișism, neregulă, masochism, necrofilie, sadism, sadomasochism, satanism.  
 
Psihopatie
Psihopatie, substantiv feminin
Sinonime: dezechilibru, dereglare.  
 
Tulburare
Tulburare, substantiv feminin
Sinonime: învolburare, agitare, mişcare; (figurat) neastâmpăr, nelinişte, îngrijorare, frământare, emoţie, confuzie; (figurat) mânie, furie; tumult, dezordine, răzvrătire, răzmeriţă, răscoală; dereglare, perturbare, deranjament.  
 
Defectare
Defectare, substantiv
Sinonime: dereglare, (livresc) disfuncţie, disfuncţionalitate; defecţiune.  
 
Defecţiune
Defecţiune, substantiv
Sinonime: defect, defectare, deranjament, dereglare, (livresc) disfuncţionalitate; abandon, apostazie, dezertare, dezerțiune, fugă de la datorie; (variantă) defecție.  
 
Dramatizare
Dramatizare, substantiv
Sinonime: amplificație, comedie, dereglare, disproporție, emfază, enormitate, gasconadă, imoderație, pletoră, redundanță, superfluitate.  
 
Disfuncţie
Disfuncţie, substantiv
Sinonime: defectare, dereglare, tulburare.  
 
Disfuncţionalitate
Disfuncţionalitate, substantiv
Sinonime: defectare, defecţiune, dereglare.  
 
Folie
Folie, substantiv
Sinonime: foaie subțire de plastic; aberație, alienație, amoc, delir, demență, dereglare, dezechilibru, manie, nebunie.  
 
Dereglaj
Dereglaj, substantiv
Sinonime: dereglare.  
 
Dezregulare
Dezregulare, substantiv (învechit)
Sinonime: dereglare, încurcare.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Dictoo
Dicționar