Decepţie, substantiv feminin Sinonime:
dezamăgire, deziluzie, înşelare.
Deziluzie, substantiv feminin Sinonime:
decepţie, dezamăgire, amărăciune.
Eşec, substantiv neutru
Sinonime:
insucces, neizbândă, nereuşită, înfrângere, decepţie, (livresc) fiasco, (familiar) chic, cădere; şah.
Nemulțumire, substantiv feminin
Sinonime:
belea, bucluc, contrarietate, dandana, decepție, frustrare, frustrație, inconvenient, ingratitudine, insatisfacție, iritare, iritație, încurcătură, întristare, mâhnire, năpastă, neajuns, necaz, nenorocire, neplăcere, nerecunoștință, nesatisfacție, nevoie, pacoste, pocinog, rău, supărare, (Banat, Maramureș și Bucovina) bedă, (învechit și popular) poznă, (învechit și popular) răutate, (învechit și regional) nacafa, (învechit și regional) nagodă, (învechit și regional) scârbă, (învechit) neodihnă, (învechit) neodihnire, (învechit) nesosință, (învechit) nevoință, (învechit) paraponiseală, (învechit) patimă, (învechit) pricinuire, (învechit) satara, (învechit) stenahorie, (învechit, regional și familiar) parapon, (Moldova) chichion, (Oltenia și Banat) cotoarbă, (Oltenia, Banat și Transilvania) dabilă, (popular) alagea, (popular) daraveră, (popular) păcat, (popular) ponos, (popular) potcă, (popular) poticală, (popular) zăduf, (prin Moldova) bacală, (regional) dănănaie, (regional) încurcală, (regional) năzbâcă, (regional) năzdrăvănie, (regional) nemulțămire, (regional) păcostenie, (regional) șugă, (regional) șugubină, (regional) toroapă, (Transilvania) bai.
Celuire, substantiv
Sinonime:
ademenire, amăgire, decepție, înşelare, înşelăciune, înşelătorie, momire, păcăleală, păcălire, păcălit, prostire, prostit, trişare; (regional) celuială, celuit, celuitură, înceluială, înceluire, înceluit, înceluitură.
Decepţiona, verb
Sinonime:
a provoca o decepție; a dezamăgi, a deziluziona.
Dezamăgire, substantiv
Sinonime:
decepţie, deziluzie, (familiar, figurat) dezumflare; pierdere a iluziilor, înșelare a speranțelor.
Dezolare, substantiv
Sinonime:
decepție, demoralizare, depresie, depresiune, deprimare, descurajare, dezamăgire, deziluzie, jale, mâhnire (adâncă), (figurat) pustietate, (figurat) pustiu, (figurat) văduvie, (învechit) demoralizație, (învechit) dezolație, (învechit) dezolațiune, (învechit) dezolățiune.
Dezumflare, substantiv
Sinonime:
decepţie, dezamăgire, deziluzie, dezumflat.
Decepțiune, substantiv
Sinonime:
decepție.
Insatisfacţie, substantiv
Sinonime:
contrarietate, decepție, frustrație, lipsă de satisfacție, nemulțumire, neplăcere, nesatisfacție.
Decepționare, substantiv
Sinonime:
decepție, dezamăgire, deziluzionare.
Decepționat, substantiv
Sinonime:
decepție.
Înceluială, substantiv (învechit)
Sinonime:
autoînșelare, decepție, înșelare, (regional) celuială, (regional) celuire.
Încelușag, substantiv
Sinonime:
decepție, înșelăciune, seducere.
Celușag, substantiv
Sinonime:
decepție, înșelăciune, seducere, (variantă) celșag, (variantă) celșug.