Cărunt (căruntă), adjectiv Sinonime:
albit, încărunţit; (figurat) îmbătrânit, bătrân.
Cărunteţe, substantiv
Sinonime:
caniţie, bătrâneţe.
Cărunţi, verb
Sinonime:
a încărunţi.
Albeață, substantiv feminin
Sinonime:
(medicină) leucom, nefelion, noiță, pată pe ochi, pânză, (impropriu) cataractă, (învechit și regional) ceață, (Moldova și Transilvania) pohoială, (popular) apă-albă, (popular) perdea, (prin Transilvania și Banat) preveșteală, (regional) pieliță, (regional) pielușină, (regional) sclerotică; alb, albeală, alboare, căruntețe, (învechit) albie, (rar) albiciune, (rar) albime; (botanică) cerențel, punga-babei; (figurat) azur, claritate, lumină, orbire.
Albit (albită), adjectiv Sinonime:
cărunt, cenuşiu (la păr).
Coliliu (colilie), adjectiv Sinonime:
alb, cărunt.
Îmbătrâni, verb
Sinonime:
a albi, a da în mintea copiilor, a încărunți, a se bacceli, a se degrada, a se hodorogi, a se ofili, a se rablagi, a se ramoli, a se scofâlci, a se seniliza, a se stafidi, a se șubrezi, a se trece, a se uza, a se veșteji, a se zaharisi, a se zbârci, a-și trăi traiul (a-și mânca mălaiul), (învechit și familiar) a se matofi, (învechit și familiar) a se matufi, (învechit și popular) a bătrâni, (învechit) a (se) mători, (învechit) a cărunți, (învechit) a se învechi.
Nins (ninsă), adjectiv Sinonime:
(figurat) cărunt, albit.
Bătrâneţe, substantiv
Sinonime:
(livresc) senectute, (învechit) mătorie, (figurat) cărunteţe.
Caniţie, substantiv
Sinonime:
(rar) cărunţie, încărunțire, albire; cărunteţe, cărunţeală.
Siv, adjectiv
Sinonime:
(regional) cărunt, cenușiu, fumuriu, gri, plumburiu, sur.
Spicat, adjectiv
Sinonime:
(regional) cărunt, înspicat, sur.
Străvechi, adjectiv
Sinonime:
arhaic, bătrân, imemorial, primitiv, secular, străbun, strămoșesc, transmis prin moștenire, uzat, vechi, (figurat) cărunt, (învechit și figurat) sur, (învechit) nepomenit, (învechit) preavechi, (învechit) străbunesc.