Avocat, substantiv
Sinonime:
apărător, (Transilvania) procator, (învechit) defensor, vechil.
Avocată, substantiv
Sinonime:
avocăteasă, (învechit) avocățoaie.
Avocăteasă, substantiv
Sinonime:
advocată, advocăteasă, avocată, avocățeasă, (învechit) avocățoaie. Avocățeasă, substantiv
Sinonime:
avocăteasă.
Avocățel, substantiv
Sinonime:
(depreciativ) advocățel, avocat (nepriceput).
Avocăţesc, adjectiv
Sinonime:
(regional şi peiorativ) cârciogăresc.
Avocațial, adjectiv
Sinonime:
avocațional, avocățesc.
Avocațional, adjectiv
Sinonime:
avocațial, avocățesc.
Avocatlâc, substantiv (învechit)
Sinonime:
avocatură, șiretenie avocățească, (variantă) advocatlâc.
Avocățoaie, substantiv (învechit)
Sinonime:
avocată, avocăteasă.
Avocatură, substantiv
Sinonime:
(învechit; în Transilvania şi prin Banat) procatorie, (învechit; prin Transilvania) procatorit.
Apărător, substantiv masculin
Sinonime:
ocrotitor, protector, salvator, sprijin, sprijinitor, susţinător, (rar) proteguitor, protejator, (învechit) arca, părtinitor, păzitor, priitor, scutitor, (figurat) reazem; avocat; fundaş.
Arcă, substantiv feminin (rar) Sinonime:
corabie, navă, barcă, vas. Arca, substantiv (învechit)
Sinonime:
apărător, avocat, bază, fundament, fundație, mijlocitor, ocrotitor, protector, sprijin, sprijinitor, susținător, temelie. Arca, verb
Sinonime:
a (se) arcui, a (se) curba.
Barou, substantiv neutru Sinonime:
colegiul avocaţilor.
Jurist, substantiv masculin
Sinonime:
avocat, jurisconsult, procedurist, specialist în drept, (învechit) legist, (învechit) pravilist, (învechit) prăvilaş, (învechit) student în drept.
Reprezentant (reprezentantă), substantiv masculin şi feminin
Sinonime:
agent, ales, ambasador, avocat, brocăr, comis-voiajor, consul, corespondent, curtier, delegat, deputat, diplomat, emisar, eșantion, exemplar, exemplu, exponent, intermediar, împuternicit, înalt funcționar, înfățișător, însărcinat, legat, mandatar, mediator, mesager, ministru, misionar, model, negociator, nunțiu, parlamentar, persona grata, plasator, plenipotențiar, purtător de cuvânt, reprezentator, rezident, senator, sindic, sol, specimen, trimis, voiajor, (figurat) interpret, (învechit) ispravnic, (învechit) mandator, (învechit) misit, (învechit) reprezentante, (învechit) rugător, (învechit) solitor.
Cârciogăresc, adjectiv
Sinonime:
avocăţesc.
Cuvântător, adjectiv
Sinonime:
orator, vorbitor. Cuvântător, substantiv
Sinonime:
conferenţiar, orator, vorbitor; procurator, avocat.
Defensor, substantiv
Sinonime:
apărător, avocat, gardian, protector, (învechit) defenzitor.
Procator, substantiv
Sinonime:
apărător, avocat, primar, persoană împuternicită.
Procatăr, substantiv (regional)
Sinonime:
avocat; procuror fiscal.
Procatorie, substantiv
Sinonime:
avocatură.
Procatorit, substantiv
Sinonime:
avocatură.
Procatori, verb
Sinonime:
(învechit și regional) a exercita funcția de avocat, a practica avocatura.
Regea, substantiv
Sinonime:
(învechit) cerere, doleanță, protecție, rugă, rugăciune, rugăminte, solicitare, sprijin; avocat; (variante) răgea, rigea.
Vechil, substantiv (învechit)
Sinonime:
administrator, apărător, avocat, curator, econom, intendent, împuternicit, locotenent, locţiitor, mandatar, procurator, regent, reprezentant, substitut; (învechit) epistat, ispravnic, logofăt, pristav, vătaf.
Defenzitor, substantiv (învechit)
Sinonime:
avocat, defensor.
Apologist, substantiv
Sinonime:
apărător, apologet, avocat, defensor, lăudător, panegirist, zelator.
Advocat, substantiv
Sinonime:
avocat.
Avrocatăr, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
avocat.
Avucat, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
avocat.
Advocatură, substantiv
Sinonime:
avocatură.
Advocățesc, adjectiv
Sinonime:
avocațional, avocățesc, (regional și depreciativ) cârciogăresc.
Advocățește, adverb (învechit)
Sinonime:
avocățește, ca avocații.
Advocăție, substantiv (învechit)
Sinonime:
avocatură, (variantă) avocăție.
Advocățime, substantiv (învechit)
Sinonime:
barou, (variantă) avocățime.