Trăgătoare, substantiv feminin Sinonime:
şleau; trăgaci.
Şleau, substantiv neutru Sinonime:
drum, cale, cărare; (pe şleau; locuțiune adverbială) direct, clar, fără înconjur, fără menajamente; ştreang, trăgătoare, curea, funie.
Căţel, substantiv
Sinonime:
(zoologie) câine, (în limbajul copiilor) cuţu; (tehnică) cordenci, (regional) cripalcă, piedică, proptar, răzuş, scară, scaun, tocălie; cheotoare, măsea, pui, trăgătoare; (căţel-de-mare) corosbină.
Cobilă, substantiv
Sinonime:
(tehnică) (regional) capră, cobiliţă, cotumbă, crăcană, croc, iapă, trăgătoare, (Moldova şi Transilvania) traglă; (regional) cuşniţă, hânţău, scaun de înspiţat, scaun de spiţe.
Șleah, substantiv
Sinonime:
șosea, ștreang, trăgătoare, (variantă) șleau.
Postoroncă, substantiv
Sinonime:
(regional) șleau, ștreang, trăgătoare; derbedeu, lepădătură, lichea, netrebnic, pușlama, scârnăvie, secătură.
Ștric, substantiv (regional)
Sinonime:
dantelă, frânghie, funicular, funie, grad (alcoolic), juvăț, linie (la termometru), pulover, șleau, ștreang, trăgătoare.