Sfinte, substantiv la plural
Sinonime:
(în mitologia populară) (la plural) iele.
Sfinţenie, substantiv
Sinonime:
(livresc) sanctitate, (rar) sacralitate, (învechit şi popular) sânţenie, (învechit) sfinţie; consacrare, sfeştanie, sfinţire, târnoseală, târnosire; (locuțiune adverbială) (cu sfințenie) cu evlavie, cu exactitate, cu scrupulozitate, întocmai.
Sfinteţă, substantiv
Sinonime:
(ornitologie) cinteză de iarbă.
Beatitudine, substantiv feminin
Sinonime:
bucurie, euforie, extaz, fericire, încântare, îndumnezeire, kief, nirvana, pace, prosperitate, sfințenie, (figurat) transport, (învechit) blajenie.
Virtute, substantiv feminin
Sinonime:
caracter, tărie, morală, integritate; calitate, proprietate, însuşire; bunătate, capacitate, castitate, curăţenie, merit, puritate, sfințenie, virginitate.
Cinteză, substantiv
Sinonime:
(ornitologie) (rar) scatiu, (regional) ciz, finchiu, pinchiu, săghieş, (Transilvania) pasăre-domnească; (cinteză de iarbă) (regional) sfinteţă.
Cârstov, substantiv (slavonism)
Sinonime:
Înălţarea Sfintei Cruci, Ziua Crucii, (învechit) hristov, (învechit) țârcov.
Sacralitate, substantiv
Sinonime:
sanctitate, sfinţenie, (învechit) santitate.
Târnosire, substantiv
Sinonime:
(biserică) consacrare, sfeştanie, sfinţire, târnoseală, (învechit) obnovlenie, rodină, sfinţenie, târnosanie, târnositură.
Sfinţie, substantiv
Sinonime:
biserică, casa Domnului, sfinţenie; lues, sifilis.
Sânţenie, substantiv
Sinonime:
(învechit) sfinţenie, sfinție.
Sfeştanie, substantiv
Sinonime:
consacrare, obnovlenie, rodină, sfințenie, sfințire, târnosanie, târnoseală, târnosire, târnositură, (regional) feștanie.
Înălțare, substantiv
Sinonime:
ascensiune, avansare, clădire, construcție, construire, creștere, durare, înaintare (în rang), înălțat, mărire, promovare, ridicare, suire, suit, urcare, urcat, zidire, (figurat) dezvoltare, (figurat) lăudare, (figurat) progres, (figurat) slăvire, (figurat; învechit) aroganță, (învechit) încălecare, (învechit) înscăunare, (învechit) nălțare, (învechit) provivasire, (învechit) urcare pe tron, (învechit) văznesenie, (învechit; ca titulatură) Alteță, (livresc) edificare, (popular) Ispas; (Înălțarea Sfintei Cruci) Ziua Crucii, (popular) cârstov.
Religiozitate, substantiv
Sinonime:
credință, cucernicie, cuvioșenie, cuvioșie, evlavie, pietate, pioșenie, piozitate, reculegere, smerenie, (figurat) atenție mare, (figurat) rigurozitate, (figurat) sfințenie, (figurat) strictețe, (învechit) blagocestie, (învechit) blagocestivie, (învechit) hristoitie, (învechit) râvnă, (învechit) râvnire, (învechit) relighiozitate, (învechit) religiositate, (învechit) smerire, (livresc) devoțiune.
Cu sfințenie, locuțiune adverbială
Sinonime:
corect, cu evlavie, cu exactitate, cu pietate, cu scrupulozitate, întocmai.
Santitate, substantiv (învechit)
Sinonime:
sanctitate, sfințenie, (rar) inviolabilitate.
Sanctitate, substantiv
Sinonime:
sfințenie, (rar) inviolabilitate, (variantă) (învechit) santitate.