Albeală, substantiv
Sinonime:
albeață, albețe, albiciune, albime, albire, înălbire, lumineală, (învechit) albie, (învechit) alman, (învechit) suliman.
Albeață, substantiv feminin
Sinonime:
(medicină) leucom, nefelion, noiță, pată pe ochi, pânză, (impropriu) cataractă, (învechit și regional) ceață, (Moldova și Transilvania) pohoială, (popular) apă-albă, (popular) perdea, (prin Transilvania și Banat) preveșteală, (regional) pieliță, (regional) pielușină, (regional) sclerotică; alb, albeală, alboare, căruntețe, (învechit) albie, (rar) albiciune, (rar) albime; (botanică) cerențel, punga-babei; (figurat) azur, claritate, lumină, orbire.
Albire, substantiv
Sinonime:
înălbire, (popular) albeală, înălbeală.
Albiciune, substantiv
Sinonime:
albeală, albeață, albescență.
Înălbire, substantiv
Sinonime:
albire, decolorare, fardare, înălbit, încărunțire, (figurat) curățare, (figurat) purificare (de păcate), (popular) albeală, (popular) înălbeală, (popular) vopsire în alb.
Albețe, substantiv
Sinonime:
alb, albeală, albeață.
