Dezastru
Dezastru, substantiv neutru
Sinonime: catastrofă, nenorocire, sinistru, nefericire, calamitate, flagel, grozăvie, năpastă, pacoste, potop, prăpăd, pustiire, urgie, (învechit şi popular) prăpădenie, (popular) blestem, mânie, potopenie, topenie, (învechit şi regional) pustieşag, pustiit, sodom, (regional) prăpădeală, (învechit) pierzare, pustiiciune, (figurat) pârjol, plagă.  
 
Dezastruos (dezastruoasă)
Dezastruos (dezastruoasă), adjectiv
Sinonime: nimicitor, înfricoşător, catastrofal, groaznic, distrugător, fatal, funest, nefericit, nenorocit, tragic.  
 

Bancrută
Bancrută, substantiv feminin
Sinonime: faliment, ruină, eşec total; dezastru, lichidare; (învechit) mofluzie.

Bancruta, verb
Sinonime: a falimenta.  
 
Calamitate
Calamitate, substantiv feminin
Sinonime: cataclism, nenorocire, dezastru, flagel, catastrofă, plagă, năpastă.  
 
Cataclism
Cataclism, substantiv neutru
Sinonime: prăbuşire, calamitate, catastrofă, dezastru, potop, cutremur.  
 
Catastrofal (catastrofală)
Catastrofal (catastrofală), adjectiv
Sinonime: dezastruos, îngrozitor, înspăimântător, groaznic.  
 
Catastrofă
Catastrofă, substantiv feminin
Sinonime: dezastru, nenorocire, cataclism, calamitate.  
 
Flagel
Flagel, substantiv neutru
Sinonime: calamitate, dezastru, boală, epidemie, molimă, nenorocire, pacoste, prăpăd; bici, vargă; (botanică) ramură filiformă.  
 
Funest (funestă)
Funest (funestă), adjectiv
Sinonime: dezastruos, fatal, întristător, jalnic, malefic, mohorât, nefast, nenorocit, sinistru, sumbru, trist, (livresc) fatidic, (popular) pocit.  
 
Grozăvie
Grozăvie, substantiv feminin
Sinonime: asprime, barbarie, brutalitate, cruzime, dezastru, diformitate, duium, ferocitate, grămadă, hâdoşenie, monstruozitate, mulţime, neîndurare, nenorocire, neomenie, oroare, poceală, potop, prăpăd, puhoi, puzderie, răutate, sălbăticie, sluţenie, sumedenie, urâciune, urâţenie, urgie, violenţă, vitregie, (învechit şi regional) străşnicie, (învechit) groznicie, (popular) grozăvenie.  
 
Manie
Manie, substantiv feminin
Sinonime: idee fixă, toană, ţicneală, nebunie.

Mânie, substantiv feminin
Sinonime: supărare, furie, necaz, ciudă; prăpăd, urgie, dezastru, cataclism.  
 
Nenorocire
Nenorocire, substantiv feminin
Sinonime: nefericire, nenoroc, năpastă, rău, pacoste, belea, necaz, neajuns, ghinion, ticăloşie, neplăcere, bucluc, încurcătură; dezastru, catastrofă, calamitate, flagel.  
 
Nimicitor (nimicitoare)
Nimicitor (nimicitoare), adjectiv
Sinonime: devastator, dezastruos, distructiv, distrugător, mistuitor, omorâtor, pustiitor, ruinător, ucigaş, ucigător, zdrobitor, (învechit și popular) pierzător, (învechit) dărăpănător, (învechit) pustiicios, (învechit) risipitor, (învechit) ruinos, (rar) prăpăditor.  
 
Pierzanie
Pierzanie, substantiv feminin
Sinonime: amărăciune, catastrofă, corupție, decadență, decădere, decedare, deces, degradare (morală), depravare, desfrânare, desfrâu, desperare, destrăbălare, dezastru, dezmăț, dispariție, disperare, durere, imoralitate, jale, masacru, măcel, moarte, năruire, nenorocire, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzare, prăbușire, prăpăd, prăpădire, primejdie de moarte, răposare, ruină, sfârșit, stingere, stricăciune, sucombare, suferință (mare), ucidere în masă, viciu, (figurat) descompunere, (figurat) putrefacție, (figurat) putreziciune, (învechit și figurat) putrejune, (învechit) aselghiciune, (învechit) aselghie, (învechit) desfătare, (învechit) pieire, (învechit) pierdere, (învechit) piericiune, (învechit) preacurvie, (învechit) preacurvire, (învechit) preaiubire, (popular) avort, (rar) deșănțare, (regional) pieiște.  
 
Plagă
Plagă, substantiv feminin
Sinonime: leziune, rană; calamitate, pacoste, nenorocire, flagel, dezastru.  
 
Potop
Potop, substantiv neutru
Sinonime: revărsare, inundaţie, diluviu, înec; (figurat) imensitate, mulţime, noian; prăpăd, urgie, nenorocire, calamitate, dezastru.  
 
Prăpăd
Prăpăd, substantiv neutru
Sinonime: nenorocire, calamitate, urgie, dezastru, ruină; mulţime; belşug; avalanşă.  
 
Prăpădenie
Prăpădenie, substantiv feminin
Sinonime: calamitate, catastrofă, deteriorare, dezastru, distrugere, flagel, grozăvie, năpastă, nenorocire, pacoste, pagubă, potop, prăpăd, pustiire, sinistru, stricăciune, urgie.  
 
Ruina
Ruina, verb
Sinonime: a se dărăpăna, a se nărui, a se surpa, a se degrada, a se distruge, a se preface în ruină; a sărăci, a scăpăta, a da faliment, a mofluzi, a rămâne falit, a decădea.

Ruină, substantiv feminin
Sinonime: dărâmătură, surpătură, risipitură; faliment, bancrută, dezastru, mofluzie.  
 
Ruinător (ruinătoare)
Ruinător (ruinătoare), adjectiv
Sinonime: distrugător, dezastruos, nefast, nenorocit.  
 
Sinistru
Sinistru, substantiv neutru
Sinonime: (rar) dezastru, catastrofă, incendiu.  
 
Tragedie
Tragedie, substantiv feminin
Sinonime: (figurat) nenorocire, calamitate, dezastru, catastrofă, zbucium, suferinţă.  
 
Topenie
Topenie, substantiv
Sinonime: calamitate, catastrofă, decedare, deces, dezastru, dispariţie, flagel, grozăvie, moarte, năpastă, nenorocire, pacoste, pieire, potop, prăpăd, prăpădire, pustiire, răposare, sfârşit, sinistru, stingere, sucombare.  
 
Crah
Crah, substantiv
Sinonime: colaps, dezastru financiar, faliment; (figurat) eșec complet, nereușită totală, fiasco.  
 
Dărăpănător
Dărăpănător, adjectiv
Sinonime: devastator, dezastruos, distructiv, distrugător, nimicitor, pustiitor, ruinător.  
 
Devastator
Devastator, adjectiv
Sinonime: bântuitor, destructor, dezastruos, distructiv, distrugător, nimicitor, pârjolitor, pustiitor, ruinător, vandalic, (învechit și popular) pierzător, (învechit) dărăpănător, (învechit) pustiicios, (învechit) risipitor, (învechit) ruinos, (rar) prăpăditor.  
 
Distrugător
Distrugător, adjectiv
Sinonime: devastator, dezastruos, distructiv, exterminator, nimicitor, nuizibil, pustiitor, ruinător, (rar) prăpăditor, (învechit şi popular) pierzător, (învechit) dărăpănător, pustiicios, risipitor, ruinos, omorâtor, ucigător.

Distrugător, substantiv
Sinonime: (marină) contratorpilor; vandal, barbar.  
 
Pierzare
Pierzare, substantiv
Sinonime: calamitate, catastrofă, caznă, chin, corupţie, decădere, decedare, deces, degradare morală, desfrâu, dezastru, dispariţie, distrugere, flagel, grozăvie, masacru, măcel, moarte, năpastă, nenorocire, nimicire, pacoste, perdiție, pieire, pieiște, piericiune, pierzanie, pierzăciune, potop, prăpăd, prăpădire, primejdie de moarte, pustiire, răposare, ruinare, sfârşit, sinistru, stingere, sucombare, supliciu, tortură, ucidere în masă, urgie, (la plural) spânzurătoare; (locuțiune) (marhă de pierzare) vită de pripas; (locuțiune) (de pierzare) care este de desconsiderat, care este risipit în zadar, de lepădat, de neluat în seamă, irosit.  
 
Pierzător
Pierzător, adjectiv (învechit și popular)
Sinonime: compromiţător, dăunător, degradant, devastator, dezastruos, dezonorant, distructiv, distrugător, infamant, înjositor, nedemn, negativ, nimicitor, nociv, omorâtor, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, pustiitor, rău, ruinător, ruşinos, stricător, ucigaș, ucigător, vătămător.  
 
Debaclu
Debaclu, substantiv
Sinonime: zăpor; (figurat) dezastru, prăbușire.  
 
Deconfitură
Deconfitură, substantiv
Sinonime: bancrută, crah, dezastru, eșec, faliment, insolvență, ruină.  
 
Pacostnic
Pacostnic, adjectiv (învechit)
Sinonime: dezastruos, păgubitor.  
 
Pustieşag
Pustieşag, substantiv
Sinonime: calamitate, catastrofă, deșert, dezastru, flagel, grozăvie, năpastă, nenorocire, pacoste, potop, prăpăd, pustietate, pustiire, pustiu, sinistru, urgie; ogor lăsat în paragină, pământ necultivat.  
 
Pustiicios
Pustiicios, adjectiv
Sinonime: deșert, devastator, dezastruos, distructiv, distrugător, gol, necultivat, nelocuit, nepopulat, nimicitor, pustiitor, pustiu, ruinător, sălbatic, vid.  
 
Pustiiciune
Pustiiciune, substantiv
Sinonime: calamitate, catastrofă, deșert, dezastru, flagel, grozăvie, năpastă, nenorocire, pacoste, potop, prăpăd, pustietate, pustiire, pustiu, sinistru, urgie.  
 
Pustiire
Pustiire, substantiv
Sinonime: deşert, devastare, dezastru, distrugere, nimicire, pustietate, pustiu.  
 
Prăpădeală
Prăpădeală, substantiv
Sinonime: calamitate, catastrofă, dezastru, flagel, grozăvie, năpastă, nenorocire, pacoste, potop, prăpăd, pustiire, sinistru, urgie.  
 
Prăpăditor
Prăpăditor, adjectiv
Sinonime: devastator, dezastruos, distructiv, distrugător, nimicitor, pustiitor, ruinător, ucigător.  
 
Nenădăjduit
Nenădăjduit, adjectiv
Sinonime: neașteptat, negândit, nesperat, (învechit) dezastruos, (învechit) disperant.  
 
Cataclismic
Cataclismic, adjectiv
Sinonime: catastrofal, catastrofic, dezastruos, teribil.  
 
Ravagiu
Ravagiu, substantiv (mai ales la plural)
Sinonime: destrucție, devastare, devastație, dezastru, distrugere, pagubă, pustiire, stricăciune, (variantă) ravaj.  
 
Naufragiu
Naufragiu, substantiv
Sinonime: catastrofă maritimă, dispariție, eșuaj, eșuare, scufundare, sinistru, submersiune, (învechit) naiefrângere; (figurat) dezastru, distrugere, eșec total, ruină.  
 
Ruinos
Ruinos, adjectiv (învechit)
Sinonime: devastator, dezastruos, distructiv, distrugător, nimicitor, pustiitor, ruinător.  
 
Potopenie
Potopenie, substantiv (popular)
Sinonime: calamitate, catastrofă, dezastru, distrugere, flagel, grozăvie, inundare, inundație, înec, năpastă, nenorocire, pacoste, potop, prăpăd, pustiire, revărsare, sinistru, urgie, (popular) prăpădenie.  
 
Precipiţiu
Precipiţiu, substantiv (învechit)
Sinonime: abis, adânc, cădere, prăpastie; (figurat) dezastru, nenorocire, pericol, ruină; (variantă) precipițium.  
 
Risipitor
Risipitor, adjectiv
Sinonime: cheltuitor, debordant, devastator, dezastruos, disipator, distructiv, distrugător, nimicitor, prodig, pustiitor, ruinător.  
 
Nefericit
Nefericit, adjectiv
Sinonime: catastrofal, cuprins de durere, dezastruos, fatal, funest, îndurerat, lovit de soartă, mizerabil, nefast, nenorocit, tragic, trist, zdrobit, (învechit) neferice, (învechit) pătimaș.  
 
Dizastric
Dizastric, adjectiv
Sinonime: dezastric, dezastruos.  
 
Dezastros
Dezastros, adjectiv
Sinonime: catastrofal, catastrofic, defavorabil, devastator, dezagreabil, dezastric, dezastruos, distructiv, distrugător, epuvantabil, fatal, funest, groaznic, înfricoșător, nefast, nefericit, nenorocit, nimicitor, nociv, pustiitor, ruinător, tragic, (învechit și popular) pierzător, (învechit) calamitos, (învechit) dărăpănător, (învechit) pustiicios, (învechit) risipitor, (învechit) ruinos, (rar) prăpăditor.  
 
Catastrofic
Catastrofic, adjectiv
Sinonime: cataclismic, catastrofal, dezastric, dezastros, dezastruos, dramatic, epuvantabil, teribil, (învechit) calamitos, (învechit) efroaiabil.  
 
Calamitos
Calamitos, adjectiv (învechit)
Sinonime: catastrofic, dezastruos, funest, infortunat.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Dictoo
Dicționar