Slăbi, verb Sinonime:
a se usca, a se vlăgui, a se debilita; a diminua, a micşora; a se domoli, a se încetini.
Slăbiciune, substantiv feminin Sinonime:
sfârşeală, epuizare, vlăguială; defect, scădere, lipsă, carenţă, viciu, deficienţă; afecţiune, înclinaţie, pornire, aplecare.
Slăbie, substantiv
Sinonime:
(învechit) anemie, debilitate, deșert, flămânzare, șold; cusur, defect, epuizare, extenuare, istoveală, istovire, meteahnă, nărav, patimă, secătuială, sfârșeală, slăbiciune, sleire, surmenaj, surmenare, viciu, vlăguire; (regional) lipsă (de avere), neavere, nevoie, sărăcie.
Slăbire, substantiv
Sinonime:
atenuare, calmare, descreștere, destindere, diminuare, domolire, lărgire, micșorare, potolire, reducere, relaxare, sarcopenie, scădere, slăbit, șubrezire, temperare, (popular) slobozire.
Slăbit (slăbită), adjectiv Sinonime:
epuizat, vlăguit, anemiat, debilitat.
Slabiță, substantiv (regional)
Sinonime:
(la animale) deșert, flămânzare, slabină.
Slăbitor, adjectiv (învechit)
Sinonime:
anti-îngrășare, (învechit) subțietor.
Abdomen, substantiv neutru
Sinonime:
burtă, gaster, pântece, ventru, (familiar) burduhan, (învechit și popular) mațe, (popular) inimă, (prin Moldova) buft, (regional) bandor, (regional) bârdan, (regional) burduh, (regional) dobă, (regional) foale, (regional) rânză, (regional) slabină, (regional) slăbie, (regional) vintre.
Amortisment, substantiv neutru
Sinonime:
amortizare, diminuare, reducere, slăbire, stingere, (variantă) amortizment.
Amortiza, verb Sinonime:
a slăbi, a diminua, a reduce, a stinge.
Anemia, verb (reflexiv) Sinonime:
a slăbi, a (se) debilita, a-şi pierde puterile, a deveni anemic.
Anemiat (anemiată), adjectiv Sinonime:
anemic, slăbit, debil; astenic.
Anemic (anemică), adjectiv Sinonime:
anemiat, astenic, fără vlagă, slăbit.
Astenic (astenică), adjectiv Sinonime:
slab, slăbicios, istovit, fără vlagă.
Astenie, substantiv feminin Sinonime:
slăbiciune, istovire, epuizare, atonie, oboseală.
Atenua, verb Sinonime:
a reduce, a diminua, a slăbi, a modera, a micşora, a scădea, a minimiza, a amortiza, a îndulci, a calma, a tempera.
Atrofia, verb Sinonime:
a micşora, a scădea, a degenera, a se reduce, a se degrada, a se închirci; a slăbi.
Beteșug, substantiv neutru Sinonime:
afecțiune, infirmitate, betegie, vătămare, betejeală, slăbiciune; (figurat) cusur, meteahnă, problemă, defect, imperfecţiune, racilă; (regional) boală, morb.
Deficienţă, substantiv feminin
Sinonime:
carenţă, cusur, debilitate, defect, defectuozitate, deficit, feblețe, fragilitate, greșeală, imperfecțiune, indigență, insuficienţă, lacună, lichea, lipsă, meteahnă, neajuns, nedesăvârșire, păcat, penurie, racilă, răutate, scădere, slăbiciune, tară, teahnă, viciu, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (popular și familiar) beteșug, (regional și familiar) hibă, (regional) madea.
Destinde, verb
Sinonime:
a se relaxa, a se odihni, a se linişti, a se recrea, a slăbi, a lărgi, (popular) a slobozi, a (se) îndrepta, a (se) întinde; a se calma, a se domoli, a se potoli. Deştinde, verb
Sinonime:
a coborî, a descinde, a scoborî.
Deşert, substantiv neutru
Sinonime:
pustiu, pustietate, teren arid, pustă, (rar) pustiire, (regional) pustieşag, (învechit) ariniş, pustiiciune; (deşert de argilă) takâr; (deşert de nisip) erg; (deşert de piatră) hamadă; (anatomie) flămânzare, (popular) bărdăhan, (prin Banat) slabină.
Diluat (diluată), adjectiv Sinonime:
atenuat, micşorat, slăbit; dezlânat, întins, prolix.
Estompa, verb Sinonime:
a atenua, a se întuneca, a diminua, a slăbi, a se reduce, a se voala.
Falie, substantiv feminin
Sinonime:
casură, crachelură, crevasă, fantă, fisură, fractură, interstițiu, spărtură, renură, ruptură, despicătură, (geologie) paraclază; deficiență, feblețe, slăbiciune.
Greşeală, substantiv feminin
Sinonime:
abatere, cusur, defect, deficienţă, eroare, gafă, hibă, imperfecţiune, incorectitudine, inexactitate, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, rătăcire, scădere, scrânteală, slăbiciune, viciu, vină, vinovăţie, (învechit) greșală, (regional) greșa, (regional) grișea.
Gunoi, substantiv neutru
Sinonime:
bălegar, băligar, scamă, impuritate, murdărie, necurăţenie, (învechit) şterc, (Moldova şi Transilvania) goz, (prin Banat şi Transilvania) bucluc, (prin Bucovina şi Transilvania) şteah, (prin Oltenia) smian; (figurat) lepădătură, otreapă, lichea. Gunoi, verb
Sinonime:
a îngrășa cu gunoi de grajd, a îngrășa pământul cu gunoi, a murdări cu găinaț, a-și depune excrementele; (figurat) a slăbi extrem de mult.
Hibă, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
cusur, defect, deficienţă, greşeală, imperfecţiune, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, nevoie, păcat, scădere, slăbiciune, viciu.
Izinit (izinită), adjectiv (popular) Sinonime:
jegos, murdar, îmbâcsit; pipernicit, nedezvoltat, slăbit.
Împuţina, verb
Sinonime:
a (se) diminua, a (se) micșora, a (se) reduce, a (se) restrânge, a descreşte, a scădea, a slăbi, a-i scădea forța fizică, (învechit și regional) a (se) strâmta, (învechit) a (se) puțina, (Transilvania) a scăpăta.
Jigări, verb Sinonime:
a slăbi, a se sfriji, a-şi pierde vlaga, a deveni neputincios.
Leșin, substantiv neutru Sinonime:
ameţeală, slăbiciune, sfârşeală, vlăguire, sincopă.
Leşinat (leșinată), adjectiv Sinonime:
extenuat, sfârşit, slăbit, vlăguit; nemâncat, lihnit, mort de foame.
Leşuială, substantiv feminin (regional) Sinonime:
slăbiciune, leşin, sfârşeală.
Lichea, substantiv feminin
Sinonime:
cusur, defect, deficiență, derbedeu, imperfecțiune, insuficiență, lacună, lepădătură, lipsă, meteahnă, mizerabil, neajuns, netrebnic, om de nimic, păcat, pungaș, pușlama, scădere, scârnăvie, secătură, slăbiciune, șmecher, ticălos, viciu, (argou) sichimea, (familiar) cutră, (familiar) marțafoi, (figurat) căzătură, (figurat) otreapă, (figurat) zdreanță, (învechit și regional) pujlău, (învechit) ștrengar, (Moldova) nandralău, (Moldova) poghibală, (popular și familiar) cioflingar, (regional) orbete, (regional) oșiștie, (regional) postoroncă, (regional) pujlă, (regional, figurat) loază, (Transilvania și Maramureș) techergheu.
Lipsi, verb
Sinonime:
a absenta, a codi, a despărți, a dezerta, a dispărea, a ezita, a frustra, a fugi, a nu fi, a nu se găsi, a nu se prezenta, a nu-i trebui, a părăsi, a pregeta, a renunța la, a scoate, a se dispensa, a se priva de, a separa, a suprima, a șovăi, (figurat) a văduvi, (învechit) a se lăsa de, (învechit) a slăbi.
Lânced (lâncedă), adjectiv Sinonime:
sleit, fără viaţă, istovit, slăbit, inactiv.
Lungi, verb Sinonime:
a se întinde, a se mări, a prelungi; a se culca, a se odihni; a dilua, a subţia, a slăbi.
Meteahnă, substantiv feminin Sinonime:
defect, cusur, lipsă, slăbiciune, beteşug, imperfecţiune, neajuns, scădere, greşeală, păcat, hibă; (figurat) patimă, pasiune; suferinţă.
Moleşeală, substantiv feminin
Sinonime:
lâncezeală, lâncezire, moleșire, moliciune, sfârşeală, slăbiciune, toropeală, toropire, (franțuzism rar) torpoare, (învechit) moleață, (învechit) moleșitură, (Muntenia și Oltenia) târomeală, (regional) molăiață, (regional) moloșeală, (regional) zălezitură.
Moleşi, verb Sinonime:
a se muia, a slăbi.
Moliciune, substantiv feminin
Sinonime:
adormire, anemie, apatie, aromeală, aromire, astenie, ațipeală, ațipire, debilitare, debilitate, delăsare, delicateţe, destindere, dulceață, epuizare, extenuare, fineţe, flexibilitate, graţie, impasibilitate, inactivitate, indiferență, indolență, istoveală, istovire, lene, lipsă de putere, lipsă de sprinteneală, lipsă de vioiciune, moleșeală, moleșire, oboseală, pasivitate, relaxare, secătuire, sfârşeală, slăbiciune, slăbire, somnolență, toropeală, toropire, trândăveală, trândăvie, (figurat) inerție, (figurat) sleire, (învechit) nelucrare, (rar) inacțiune, (rar) molătate, (rar) obosire, (rar) somnie, (rar) somnoroșie.
Muia, verb
Sinonime:
a atenua, a ceda, a descrește, a diminua, a domoli, a emoționa, a fi plin de, a înduioșa, a îndupleca, a înmuia, a lăsa, a mărunți, a micșora, a modera, a moleși, a pondera, a pune rufele în apă înainte de spălat, a reduce, a scădea, a se blegi, a se calma, a se crăpa, a se face mai moale, a se face zob, a se îmbăia, a se îmblânzi, a se încălzi, a se linişti, a se potoli, a se scălda, a se sparge, a se terciui, a se uda, a slăbi, a tempera, a umezi, a vlăgui, (familiar) a se bleojdi, (figurat) a (se) fleșcăi, (figurat) a se turti, (fonetică) a palataliza, (învechit) a se încări, (popular) a întinge, (popular) a se cofleși, (popular) a se coleși, (prin Muntenia și Oltenia) a se pricăli, (prin Transilvania) a se bălmăji.
Neputinţă, substantiv feminin
Sinonime:
afecțiune, boală, imposibilitate, impotență, incapacitate, infirmitate, invaliditate, lipsă, maladie, mizerie, nevoie, sărăcie, slăbiciune, (învechit) nemernicie, (popular) becisnicie, (popular) netrebnicie, (popular) nevolnicie, (regional) nevoioșetură.
Netrebnicie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
abjecție, fărădelege, ignominie, incapacitate, ineficacitate, ineficiență, infamie, inutilitate, josnicie, mârșăvie, mişelie, nelegiuire, neputință, răutate, slăbiciune, smerenie, ticăloşie, turpitudine, umilință, zădărnicie, (astăzi rar) scelerație, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) nemernicie, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (popular) ticăloșenie, (regional) cusur, (regional) mârșăvenie, (regional) viciu.
Ogârji, verb
Sinonime:
(regional) a se ofili, a se sfriji, a se usca, a slăbi; (variante) a ocârci, a ocârji, a odârji, a odârli, a odârni, a ogârci, a ogârși.
Pacifica, verb
Sinonime:
a aduce împăcarea, a alina, a aplana, a armoniza, a atenua (durerea fizică), a calma, a concilia, a descrește, a diminua, a domoli, a împăca, a împăciui, a înlătura, a linişti, a micșora, a modera, a pondera, a potoli, a pune capăt, a readuce la pace, a reduce, a restabili liniștea sufletească, a restabili ordinea, a restabili pacea, a scădea, a slăbi, a tempera, a tranchiliza.
Păcat, substantiv neutru Sinonime:
vinovăţie, vină; rătăcire, abatere, greşeală; defect, cusur, meteahnă, viciu, slăbiciune, lipsă, scădere, imperfecţiune, neajuns.
Persecuta, verb
Sinonime:
a asupri, a chinui, a defavoriza, a exploata, a frământa, a hărțui, a importuna, a împila, a împovăra, a martiriza, a măcina, a năpăstui, a nedreptăţi, a nu slăbi, a obseda, a oprima, a oropsi, a preocupa, a prigoni, a suplicia, a tortura, a urgisi, a urmări, (figurat) a apăsa, (figurat) a despuia, (figurat) a roade, (figurat) a stoarce, (figurat) a suge, (figurat) a tiraniza, (grecism învechit) a catatrexi, (învechit și figurat) a călca, (învechit și regional) a bântui, (învechit și regional) a strâmbătăți, (învechit) a obidi, (învechit) a obijdui, (învechit) a sili, (învechit) a supăra, (învechit) a tiranisi, (învechit) a tirăni, (regional și figurat) a stoci.
Pocâltit (pocâltită), adjectiv (popular) Sinonime:
hămesit, lihnit, slăbit.
Prostraţie, substantiv feminin
Sinonime:
amorţeală, apatie, delăsare, depresiune, inconştienţă, indiferenţă, indolență, inerţie, insensibilitate, nepăsare, pasivitate, placiditate, slăbiciune, tembelism, (învechit) prostrațiune.
Rebegi, verb Sinonime:
a se zgribuli, a îngheţa, a amorţi; a slăbi, a decădea, a arăta rău.
Relaxa, verb Sinonime:
a se destinde, a se odihni, a se recrea; a slăbi, a scădea, a reduce.
Scădere, substantiv feminin Sinonime:
reducere, micşorare, diminuare, împuţinare, coborâre, descreştere, slăbire; neajuns, defect, cusur, lipsă, deficiență.
Scofâlci, verb Sinonime:
a se descărna, a slăbi, a se sfriji; (figurat) a se deforma, a se încovoia, a se turti, a se coşcovi, a se scoroji.
Sfriji, verb Sinonime:
a se zbârci, a se usca, a se stafidi, a slăbi, a se jigări.
Simpatie, substantiv feminin
Sinonime:
afabilitate, afecţiune, afinitate, amabilitate, amiciție, apropiere, ataşament, atașare, atracţie, atragere, camaraderie, colegialitate, cordialitate, devotament, dragoste, empatie, fraternitate, frăție, predilecție, predispoziție, predispunere, preferință, prietenie, tovărășie, (figurat) aplecare, (figurat) căldură, (figurat) înclinare, (figurat) înclinație, (figurat) slăbiciune, (învechit și figurat) plecare, (învechit) frățietate, (popular) prieteșug.
Slobozi, verb Sinonime:
a elibera, a da drumul; a desface, a slăbi; a scoate, a lăsa, a degaja.
Sold, substantiv neutru
Sinonime:
bilanț, datorie, marfă cu preț redus, profit, rămăşiţă, relicvat, rest, (învechit) marda.
Şold, substantiv neutru
Sinonime:
coapsă, crupă, pulpă, rână, slăbie, (Banat) chiciu, (prin Muntenia) șodolan; clină, coastă, coborâș, costișă, muchie, pantă, povârniș, pripor, repeziș, scoborâș, versant.
Stinge, verb Sinonime:
a se consuma, a se termina, a se trece; a se potoli, a se linişti, a se astâmpăra, a se calma, a se epuiza; a slăbi, a se topi, a se slei; a muri, a răposa, a deceda; a distruge, a nimici, a suprima.
Stingere, substantiv feminin Sinonime:
moarte, deces; potolire, înăbuşire; alinare, linişte, slăbire, dispariţie, epuizare.
Stins (stinsă), adjectiv Sinonime:
şters, slăbit, palid; potolit, calmat, liniştit; prăpădit, distrus, nimicit, exterminat.
Submina, verb
Sinonime:
a ataca, a compromite, a dărâma, a lovi, a periclita, a sabota, a săpa, a slăbi, a suplanta, a surpa, a zădărnici, (figurat) a măcina, (figurat) a roade, (figurat) a torpila, (rar) a mina „pe dedesubt”.
Subţia, verb Sinonime:
a micşora, a slăbi, a reduce, a rări.
Subţire, adjectiv Sinonime:
îngust, slab, fin, delicat; diluat, amestecat, slăbit, neconsistent; (figurat) distins, rafinat, cult; subtil, iscusit, şiret, viclean.
Surmenaj, substantiv neutru
Sinonime:
adinamie, epuizare, extenuare, istoveală, istovire, lasitudine, oboseală, secătuire, sfârșeală, slăbiciune, sleire, surmenare, vlăguire, (învechit și regional) slăbie, (învechit, livresc) marasm.
Şubrezi, verb Sinonime:
a-şi pierde vigoarea, a slăbi, a deveni fragil, a se degrada.
Tară, substantiv feminin
Sinonime:
defect, meteahnă, viciu, cusur, lipsă, slăbiciune.
Ţară, substantiv feminin
Sinonime:
patrie, stat, teritoriu, națiune; (învechit) moşie; eldorado; provincie, regiune, zonă.
Ţâră, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
un pic, puţin, oleacă, un strop.
Topi, verb Sinonime:
a lichefia, a muia; (figurat) a potoli, a înduioşa, a îndupleca; a dizolva, a amesteca; a consuma, a înghiţi; a mistui; (figurat) a slăbi, a vlăgui, a usca, a istovi.
Uscățiv (uscățivă), adjectiv
Sinonime:
cocârlos, costeliv, descărnat, firav, jigărit, macru, osos, pipernicit, pirpiriu, prăpădit, prizărit, răpciugos, sărăcăcios, sfrijit, slab, slăbănog, slăbit, tras, uscat, (figurat) lemnos, (figurat) supt, (învechit și regional) mârșav, (învechit și regional) rău, (învechit și regional) sec, (învechit și regional) secățiu, (învechit și regional) secățiv, (învechit și regional) slăbicios, (învechit) mișel, (Moldova și Transilvania) pogârjit, (popular) pierit, (rar) slăbănogit, (rar) uscăcios, (regional) calicuț, (regional) coțac, (regional) hition, (regional) mârcav, (regional) mârceav, (regional) mârced, (regional) ogârjit, (regional) pârțigăit, (regional) râceat, (regional) sfârcior, (regional) sfârciov, (regional) șugăros, (regional) țingar, (regional) uscățiu, (regional) zâmbrit, (regional) zgurav.
Uşura, verb
Sinonime:
a alina, a ceda, a descărca, a deveni mai ușor, a elibera, a face mai lesne de realizat, a face să se ușureze, a facilita, a favoriza, a feri prin scutire, a înlesni, a potoli, a salva, a scădea din greutate, a scăpa de o povară, a scuti, a slăbi, a (se) despovăra, a (se) diminua, a (se) micşora, a (se) reduce; a defeca, a se pișa, a se uda, a urina, a-și face nevoile.
Uzat (uzată), adjectiv Sinonime:
tocit, degradat, deteriorat, învechit; (figurat) slăbit, consumat, epuizat, obosit.
Uzură, substantiv feminin
Sinonime:
degradare, deteriorare, eroziune, purtare, uzaj, uzare, vetustețe; camătă, cămătărie, dobândă, procent; (figurat) slăbire, oboseală, epuizare; (figurat) corupție, decadență, desfrâu.
Zdruncina, verb Sinonime:
a scutura, a zgâlţâi, a zgudui, a clătina, a hurduca; a slăbi, a submina, a şubrezi; a tulbura, a dezechilibra, a agita, a zbuciuma.
Decrepitudine (decrepitudini), substantiv feminin
Sinonime:
slăbiciune extremă, ramoleală, ramolire, ramolisment, senilitate; hodorogeală; (figurat) decădere extremă, ruină.
Ponos (ponoase), substantiv neutru
Sinonime:
abatere, belea, bucluc, consecință neplăcută, culpabilitate, culpă, cusur, dandana, defect, deficienţă, dezonoare, eroare, greşeală, imperfecţiune, insuficienţă, încurcătură, lacună, lipsă, meteahnă, năpastă, neajuns, necaz, necinste, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, nume, pacoste, păcat, plângere, pocinog, poreclă, rău, reclamație, rușine, scădere, slăbiciune, supărare, supranume, viciu, vină, vinovăție; (a trage ponoasele) a suferi consecințele nefaste ale unei acțiuni.
Atenuare, substantiv
Sinonime:
calmare, descreştere, diminuare, domolire, micşorare, potolire, reducere, scădere, slăbire, temperare.
Atenuat, adjectiv
Sinonime:
calmat, diminuat, domolit, liniștit, micșorat, moderat, potolit, redus, scăzut, slăbit, subțiat, ușurat. Atenuat, substantiv
Sinonime:
atenuare, subțiere.
Blaza, verb
Sinonime:
a slăbi, a obosi, a se plictisi; (livresc) a (se) dezabuza.
Ciumurlui, verb
Sinonime:
a-și strica stomacul, a i se apleca, a-i fi greață (de ceva); a fi secat (de muncă sau efort), a slăbi, a se anemia.
Colaps, substantiv
Sinonime:
eclampsie, leșin, slăbiciune, disconfort, stare generală de rău, (plural) tulburări, (plural) amețeli, prăbușire, vertij.
Dăbălăza, verb
Sinonime:
a se blegi, a se bosumfla, a se îmbufna, a se pleoşti, a slăbi, a se moleși.
Ramolisment, substantiv
Sinonime:
adinamie, degenerare, senilitate, slăbiciune.
Flaciditate, substantiv
Sinonime:
moleșeală, slăbiciune, fleșcăială.
Debilita, verb
Sinonime:
a (se) anemia, a (se) slăbănogi, a slăbi, a (se) şubrezi, (regional) a (se) ticăloşi, (prin Muntenia) a (se) şiştăvi.
Debilitare, substantiv
Sinonime:
debilitate, şubrezire, slăbire, slăbiciune.
Debilitate, substantiv
Sinonime:
adinamie, astenie, extenuare, slăbănogeală, slăbiciune, şubrezenie, (învechit) slăbănogie; alienație, arierație.
Etiolare, substantiv
Sinonime:
(botanică) cloroză, decolorare, decolorație, marcescență; (figurat) decadență, declin, degenerescență, delabrare, deteriorare, slăbire.
Debloca, verb
Sinonime:
a degaja, a elibera, a slăbi; a desfunda, a curăța; (termen militar) a despresura.
Decompresiune, substantiv
Sinonime:
dilatație, distensie, expansiune, (fizică) decomprimare; slăbire, relaxare, odihnă.
Degenerescent, adjectiv
Sinonime:
decadent, declinant, slăbit; (medicină) degenerativ.
Descărna, verb
Sinonime:
a slăbi, a fi foarte slab, a se usca; a curăța de carne, a cărnosi, a şerui, (regional) a cărnui; a se scofâlci.
Depresuriza, verb
Sinonime:
(despre presiune) a scădea, a slăbi.
Destindere, substantiv
Sinonime:
relaxare, slăbire, lărgire, (popular) slobozire, respirare, detentă; (fonetică) recursie; astâmpăr, calm, linişte, odihnă, pace, repaus, recreare, tihnă.
Destins, adjectiv
Sinonime:
calm, calmat, detensionat, discordat, domol, flasc, îndreptat, întins, lăbărțat, lărgit, lejer, liniștit, moale, molcom, netulburat, pașnic, potolit, relaxat, slab, slăbit, slobozit, tihnit, (livresc) lax. Destins, substantiv
Sinonime:
destindere, (figurat) deconectare.
Dilua, verb
Sinonime:
a îndoi, a lungi, a subţia; a (se) atenua, a (se) micșora, a slăbi, a (se) estompa, a (se) amortiza.
Diminuat, adjectiv
Sinonime:
redus, domolit, micşorat, potolit, scăzut, slăbit, atenuat.
Adinamie, substantiv
Sinonime:
astenie, debilitate, neurastenie, slăbiciune.
Discordat, adjectiv
Sinonime:
destins, relaxat, slăbit, neîntins, neîncordat; (muzică) dezacordat, (rar) destrunat, neacordat; (figurat) indispus, posomorât.
Epuizat, adjectiv
Sinonime:
terminat, sfârșit, isprăvit; istovit, sleit, slăbit, extenuat.
Extenuare, substantiv
Sinonime:
epuizare, istoveală, istovire, secătuire, sfârşeală, slăbiciune, sleire, surmenaj, surmenare, vlăguire, (învechit şi regional) slăbie, (învechit, livresc) marasm.
Febleţe, substantiv
Sinonime:
înclinație, slăbiciune.
Limfatism, substantiv
Sinonime:
abulie, apatie, ataraxie, atonie, feblețe, impasibilitate, inactivitate, indiferență, indolență, inerție, insensibilitate, marasm, moleșeală, pasivitate, slăbiciune, torpoare.
Emacia, verb
Sinonime:
a slăbi foarte tare, a slăbi peste măsură; a se descărna, a se usca.
Flămânzare, substantiv (regional)
Sinonime:
(anatomie) deșert, ie, (Basarabia) uză, (învechit și regional) pohoială, (învechit) iie, (popular) bărdăhan, (prin Banat) slabină; (regional) cobie, cof, coștoafă, dobă, pocâlteală, puvuială, scof, sec, slabiță, slăbie.
Fragilizat, adjectiv
Sinonime:
slăbit, destabilizat.
Orbit, adjectiv
Sinonime:
lipsit de vedere, cu vederea slăbită; (la figurat) cu mintea întunecată, fără discernământ, scos din minți, înnebunit, zăpăcit; fermecat, fascinat, uluit.
Relaxat, adjectiv
Sinonime:
destins, scăzut, slăbit.
