Arcui, verb Sinonime:
a încovoia, a îndoi, a bolti; a căpăta formă de arc; a se curba.
Arcuire, substantiv
Sinonime:
încovoiere, flexiune, curbură.
Arcuit, adjectiv
Sinonime:
încovoiat, boltit, curbat, (rar) arcat.
Arcă, substantiv feminin (rar) Sinonime:
corabie, navă, barcă, vas. Arca, substantiv (învechit)
Sinonime:
apărător, avocat, bază, fundament, fundație, mijlocitor, ocrotitor, protector, sprijin, sprijinitor, susținător, temelie. Arca, verb
Sinonime:
a (se) arcui, a (se) curba.
Boltă, substantiv feminin Sinonime:
firmament, cer; cupolă, boltitură, arc, arcadă, arcuire, gang; încovoiere, flexiune, curbură; (regional) prăvălie, dugheană, băcănie, bogasierie, magazin.
Bolti, verb Sinonime:
a (se) arcui, a (se) bomba, a (se) curba, a (se) încovoia.
Bomba, verb Sinonime:
a (se) arcui, a (se) bolti, a (se) curba; a umfla, a deforma. Bombă, substantiv feminin Sinonime:
proiectil; cârciumă sordidă, speluncă, bordel, casă de toleranţă, lupanar; știre de senzație, știre senzaţională.
Curba, verb Sinonime:
a (se) îndoi, a (se) arcui, a (se) încovoia. Curbă, substantiv feminin Sinonime:
cotitură; (figurat) evoluţie.
Flexiune, substantiv feminin
Sinonime:
arcuire, curbare, încovoiere, îndoire, mlădiere, modificare, schimbare, transformare; (gramatică) (flexiune nominală) declinare, declinaţie, (învechit) plecare.
Încovoiat (încovoiată), adjectiv Sinonime:
curbat, arcuit, cocârjat, gârbov.
Boltit, adjectiv
Sinonime:
arcuit; proeminent.
Cambra, verb
Sinonime:
a arcui, a curba, a încovoia, a îndoi, a plia.
Cambrat, adjectiv
Sinonime:
arcuit, curb, curbat, încovoiat, îndoit, pliat.
Concav, adjectiv
Sinonime:
arcuit, curbat, gol, scobit, în formă de adâncitură; (armată) dispus în semicerc.
Incurbare, substantiv
Sinonime:
curbare, arcuire, îndoire.
Coroia, verb
Sinonime:
a (se) arcui, a (se) încovoia, a (se) cambra, a (se) curba.
Curb, adjectiv
Sinonime:
în formă de arc; arcuit, încovoiat, îndoit; boltit.
Curbare, substantiv
Sinonime:
aplecare, arcuire, culcare, culcat, flexiune, înclinare, încovoiere, îndoire, plecare, strâmbare, (învechit și regional) încujbare.
Curbat, adjectiv
Sinonime:
acvilin, adus, aplecat, arcat, arcuit, boltit, bombat, cambrat, cocârjat, cocoșat, concoidal, convex, coroiat, curb, gârbov, gârbovit, înclinat, încovoiat, îndoit, întors, lăsat, parabolic, plecat, prosternat, răsucit, recurbat, semicircular, strâmb, strâmbat, sucit, (învechit și regional) încujbat, (învechit și regional) scorvârdat, (învechit) arcos, (regional) coroietic, (regional) polignit.
Curbură, substantiv
Sinonime:
arcuire, încovoială, încovoietură, îndoitură.
Cambrură, substantiv (franțuzism)
Sinonime:
arcuitură, îndoitură; bolta piciorului.
Gheboşat, adjectiv
Sinonime:
arcuit, cocoşat, gârbovit, gheboșit, încovoiat.
Semicerc, substantiv
Sinonime:
linie arcuită, semilună.
Încovoiere, substantiv
Sinonime:
aplecare, arcuire, curbare, flexiune, încovrigare, îndoire, (învechit și regional) încujbare.
Circonflex, adjectiv
Sinonime:
arcuit, circumflex, curbat (în semicerc), sinuos.
Încujbare, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
arcuire, curbare, încovoiere, îndoire.
Încujbat, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
arcuit, cocoșat, curb, curbat, încovoiat, îndoit, strâmb.
Încujba, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a arcui, a căpăta formă de cujbă, a curba, a încovoia, a îndoi, (figurat) a apleca.
Îndoitură, substantiv
Sinonime:
adâncitură, arcuire, boțitură, cotitură, creț, curbă, curbură, cută, încovoială, încovoietură, încrețitură, întorsătură, întortochetură, ocol, răsfrângătură, răsfrânsătură, răsfrântură, cot, răsucitură, sârjoacă, serpentină, sinuozitate, șerpuire, șerpuitură.
Încovoială, substantiv
Sinonime:
arcuire, curbare, curbură, încovoiere, încovoietură, îndoitură.
Încovoietor, adjectiv
Sinonime:
arcuitor, îndoitor, (figurat) asupritor, (figurat) umilitor.
Semilună, substantiv
Sinonime:
linie arcuită, lunulă, semicerc; (figurat) Imperiul Otoman, mahomedanism, Poartă.
Încovoia, verb
Sinonime:
a (se) apleca, a (se) arcui, a (se) cambra, a (se) cocoșa, a (se) culca, a (se) curba, a (se) deforma, a (se) încârliga, a (se) înclina, a (se) încolăci, a (se) încovriga, a (se) îndoi, a (se) lăsa, a (se) pleca, a (se) strâmba, a atârna, a cădea, a coborî, a se cocârja, a se coroia, a se gârbovi, a se gheboșa, (figurat) a se umili, (învechit și regional) a (se) încujba, (învechit și regional) a (se) povedi, (învechit și regional) a (se) scovârda, (învechit) a (se) închina, (învechit) a (se) încovăi, (învechit) a (se) încovăia, (învechit) a (se) încoveia, (învechit) a (se) încovia, (rar) a (se) recurba, (regional) a (se) încârjoia, (regional) a (se) poligni.
Sclipui, verb
Sinonime:
(regional) a acumula, a aduna, a agonisi, a economisi, a face (rost), a găsi, a improviza, a închipui, a înfiripa, a înjgheba, a procura, a se chivernisi, a strânge, (variantă) a spilcui; (învechit) a arcui, a bolti.
Sclipuire, substantiv
Sinonime:
sclipire; (regional) agonisire, chivernisire, economisire; (învechit) arcuire, boltire.
Sclipuit, adjectiv
Sinonime:
(regional) chibzuit, cumpătat, econom; (învechit) arcuit, boltit.
Îndoitor, adjectiv
Sinonime:
arcuitor, înmulțitor, multiplicator.
Încârjoia, verb (regional)
Sinonime:
a (se) arcui, a (se) curba, a (se) încârliga, a (se) încolăci, a (se) încovoia, a (se) încovriga, a (se) îndoi, a cârni, a coti, a se cocârja, a-și schimba direcția.
Încârjoiere, substantiv (regional)
Sinonime:
arcuire, cocârjare, cocoșare, curbare, gheboșare, gheboșire, încovoiere, îndoire.
Cambrare, substantiv
Sinonime:
arcuire, cambrat.
Adunc, adjectiv
Sinonime:
aduncat, arcat, arcuit, curbat, încârligat, încovoiat, (despre nas) acvilin.
Arcat, adjectiv
Sinonime:
acvilin, arcuat, arcuit, boltit, bombat, buscat, cambrat, curb, curbat, galbat, încovoiat, îndoit, recurbat.
Buscat, adjectiv
Sinonime:
acvilin, arcat, arcuat, arcuit, bombat, coroiat, curbat, încovoiat, îndoit.