Însoțitură
Însoțitură,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
căsătorie,
însoțire,
însoțit,
(popular)
împerechere,
(Transilvania)
companie.
Linkuri utile
Dicţionarul limbii române în format electronic
Dicționar de anagrame
Dicționar de paronime
Formular de contact
Căutări recente
Sparten
Însoțitură
Basculare
Amărî
Eroare
Șovârnit
Umilă
Misterios
Garanție
Schimositură
Curtezan
Bucurie
Zoocorie
Trântori
Inoculare
Complăcere
Plutitor
Cânta
Zigogenic
Elucidabil
Sablat
Mreji
Nevoi
Onoare
Turme
Fixing
Bulfeu
Constituire
Depozit
Acromatocit
Excomunicațiune
Coregraf
Variante
Pelegrin
Broștean
Ihtiolog
Limonos
Youyou
Scutec
Flata
Uzual
Harţă
Zărar
Surupat
Incoherență
Bildungsroman
Hobaie
Rezistenţă
Acuzație
Ataşat
Primi
Lemnicel
Criticant
Băbărujă
Aranja
Keloid
Catolicire
Fleșărie
Soltar
Pârțotină
Despune
Cola
Porculeţ
Strâmbătură
Vară
Comunicaţie
Căsoaică
Desfavorabil
Scriitorie
Dublare
Năuc
Suge
Cultivirui
Licuefacție
Curtare
Aghirui
Hidroplan
Slobozi
întocmai
Ovoidal
Determinantă
Sârguitoare
Smerenie
Scurtime
Învioșa
Metatezat
Mistreţ
Căuta
Necăji
Bacterioneuston
Dominat
Maramureș
Huțuluș
Tipsie
învălui
Alienațiune
Nerozeşte
Sezisant
Sinisfora
înfocare
Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie
RSS