Năuc (năucă), adjectiv Sinonime:
zăpăcit, buimac, ameţit, hăbăuc, aiurit, capiu, bezmetic, uimit, perplex, dezorientat, uluit, buimăcit; prost, nepriceput, netot, prostănac.
Năuceală, substantiv
Sinonime:
amețeală, buimăceală, buimăcire, năucire, perplexitate, stare de amețeală, stare de dezorientare, zăpăceală, (învechit și regional) uluială, (învechit și regional) uluire, (Moldova, Bucovina și Transilvania) tehuială, (popular) ipohondrie, (regional) uimăceală; (regional; boală a oilor) capie.
Năuci, verb Sinonime:
a uimi, a se dezorienta, a se zăpăci, a se buimăci, a se ului, a se tulbura, a se prosti, a se îndobitoci.
Năucie, substantiv
Sinonime:
năuceală, prostie, stupiditate, uluire, zăpăceală.
Năucire, substantiv
Sinonime:
amețeală, buimăceală, buimăcire, năuceală, perplexitate, uluire, zăpăceală, zăpăcire, (învechit și regional) uluială, (Moldova, Bucovina și Transilvania) tehuială, (regional) uimăceală.
Năucitor, adjectiv
Sinonime:
amețitor, uimitor, uluitor, (popular) zăpăcitor.
Ameţi, verb
Sinonime:
a (se) afuma, a (se) aghesmui, a (se) buimăci, a (se) căli, a (se) cârpi, a (se) chercheli, a (se) ciupi, a (se) dezechilibra, a (se) îmbăta, a (se) magnetiza, a (se) matosi, a (se) năuci, a (se) oțeli, a (se) pili, a (se) sfinți, a (se) tămâia, a (se) trăsni, a (se) turci, a (se) turmenta, a (se) turti, a (se) ului, a (se) zăpăci, a avea amețeală, a deveni buimatic, a pricinui amețeală, a se pierde (cu firea), a-şi pierde luciditatea, (argou) a (se) mahi, (argou) a (se) matoli, (familiar) a (se) învinoșa, (învechit) a (se) cebălui, (livresc) a (se) griza, (Moldova) a (se) chefălui, (Moldova, Bucovina și Transilvania) a (se) tehui, (popular) a (se) bâigui, (popular) a (se) turlăci, (prin Transilvania) a (se) amnări, (rar) a (se) târnosi, (regional) a (se) flecui, (regional) a (se) hăbăuci, (regional) a (se) uimăci, (Transilvania și Banat) a (se) șumeni.
Ameţit (ameţită), adjectiv Sinonime:
zăpăcit, aiurit, năucit; beat, turmentat, pilit, cherchelit.
Bezmetic (bezmetică), adjectiv Sinonime:
zăpăcit, aiurit, şui, năuc, capiu, împrăştiat, fără căpătâi, nebun.
Bâiguit (bâiguită), adjectiv Sinonime:
neclar, neînţeles, încurcat; zăpăcit, uluit, buimăcit, aiurit, ameţit, buimac, năuc, prostit, tâmpit, stupid, dezorientat, derutat.
Buimac (buimacă), adjectiv Sinonime:
zăpăcit, aiurit, ameţit, amorţit, uluit, năuc, buimăcit, buimatic, hăbăuc, prostit, apatic, îndobitocit, tâmpit, cretin, stupid.
Buimăceală, substantiv feminin Sinonime:
zăpăceală, ameţeală, aiureală, amorţeală, uluială, năuceală, prosteală, apatie, îndobitoceală, tâmpeală, cretineală, stupiditate.
Buimăci, verb (reflexiv) Sinonime:
a se ameţi, a se aiuri, a se zăpăci, a se pierde, a se năuci, a se ului, a se prosti, a se îndobitoci, a se tâmpi.
Capiu (capie), adjectiv Sinonime:
năuc, zăpăcit, bezmetic, aiurit, şui, nebun.
Haihui (haihuie), adjectiv
Sinonime:
(adesea substantivat) aiurit, hoinar, năuc, neglijent, neserios, zănatic, zăpăcit.
Hăbăuc (hăbăucă), adjectiv
Sinonime:
aiurit, amețit, bleg, bramburit, buimac, buimăcit, candriu, clătit, inabil, împrăştiat, nătăfleț, nătărău, nătâng, nătântoc, năuc, năucit, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, redus, smintit, stupid, sucit, tâmpit, tont, tontălău, ţicnit, zănatic, zăpăcit, (regional) nebun.
Prostănac (prostănacă), adjectiv și substantiv
Sinonime:
abderit, bleg, cap de bostan, cap sec, lălâu, lunatic, mămăligă, moșmândău, nătăfleț, nătărău, nătâng, năzgâmb, neghiob, nerod, netot, prost, stupid, tont, tontălău, (argotic) băsag, (argotic) ciuflex, (argotic) ciumecar, (Bucovina) tălășman, (familiar) fleț, (familiar) găgăuță, (familiar) gogoman, (familiar) zevzec, (figurat) clăpăug, (figurat) mălăieț, (figurat) sec, (figurat) vițel, (învechit și popular) năuc, (învechit și regional) cidiu, (învechit și regional) duduruz, (învechit și regional) nătântoc, (învechit și regional) prostan, (învechit și regional) prostatic, (învechit și regional) prostănatic, (învechit) prostac, (Moldova) cherapleș, (Moldova) tanău, (Muntenia) tontovan, (popular și familiar) haplea, (popular) flaimoc, (popular) flaimuc, (prin Moldova) bobletic, (prin Moldova, Transilvania și Maramureș) șuietic, (prin Muntenia) bobleț, (prin Oltenia și Muntenia) tărăntuc, (prin Oltenia) bleomb, (prin Transilvania) balamut, (prin Transilvania, Moldova și Bucovina) chiomb, (regional și familiar) șui, (regional) bleot, (regional) hăbăuc, (regional) macabău, (regional) mangosit, (regional) metehău, (regional) meteleu, (regional) motoflete, (regional) motolog, (regional) mutălău, (regional) natantol, (regional) năbârgeac, (regional) năcădău, (regional) nătăbâz, (regional) nătânt, (regional) nătrui, (regional) nătruț, (regional) năvleg, (regional) năvligos, (regional) nefleter, (regional) nerodoi, (regional) nitolog, (regional) păhău, (regional) plăpău, (regional) pliurd, (regional) ponc, (regional) pricăjit, (regional) puncău, (regional) strolea, (regional) tălălău, (regional) tălâmb, (regional) teacăr, (regional) tiutiulete, (regional) tontan, (regional) tontolete, (regional) tontolog, (regional) trăncănău, (regional) tutuluc, (Transilvania și Banat) năhui, (Transilvania) nebleznic, (Transilvania, Banat și Oltenia) lud, (turcism învechit) budala, (variantă regională) prostonac.
Prostit (prostită), adjectiv Sinonime:
copleşit, uluit, zăpăcit, dezorientat, năuc, tembel; înşelat, păcălit, dus de nas, tras pe sfoară, păgubit; istovit, vlăguit, stors.
Stupefacţie, substantiv feminin Sinonime:
uimire, stupoare, uluire, năucire.
Stupefia, verb Sinonime:
a uimi, a ului, a năuci.
Şui (şuie), adjectiv Sinonime:
subţire, zvelt, deşirat, mlădios, îngust, flexibil; bezmetic, zăpăcit, aiurit, năuc, nebun, capiu, fără rost, fără căpătâi, prost, nătâng; smintit, ţicnit, zănatic, lovit cu leuca, zărghit.
Tulburat (tulburată), adjectiv Sinonime:
neliniştit, îngrijorat, frământat, zbuciumat, agitat, zăpăcit, turmentat, confuz, încurcat, buimac, năuc, ameţit.
Ului, verb Sinonime:
a uimi, a buimăci, a năuci, a tulbura, a zăpăci.
Uluială, substantiv feminin Sinonime:
zăpăceală, buimăceală, năucire.
Zăbăuc (zăbăucă), adjectiv Sinonime:
zăpăcit, aiurit, năuc.
Zălud (zăludă), adjectiv Sinonime:
smintit, zărghit, ţicnit, nebun, zăpăcit, înnebunit, tulburat, năucit; naiv, nepriceput, neserios, uşuratic; prost, tembel, tâmpit.
Zăpăceală, substantiv feminin
Sinonime:
aiureală, babilonie, buimăceală, buimăcire, confuzie, debandadă, deconcertare, deranj, derută, descumpănire, dezordine, dezorganizare, dezorientare, haos, intimidare, încurcătură, năuceală, năucie, năucire, nedumerire, neorânduială, perplexitate, răvășeală, situație confuză, sminteală, tulburare, țicneală, uluială, uluire, zăpăcire, (familiar și figurat) balamuc, (familiar și figurat) țăcăneală, (familiar) brambureală, (familiar) fâstâceală, (familiar) fâstâcire, (familiar) gălăgie, (familiar) harababură, (familiar) hărmălaie, (familiar) larmă, (familiar) talmeș-balmeș, (familiar) tărăboi, (figurat) amețeală, (învechit și regional) zăbuneală, (învechit) uimeală, (învechit) vavilonie, (învechit) zăticnire, (Moldova) calamandros, (Moldova, Bucovina și Transilvania) tehuială, (Oltenia) rătuteală, (rar) neordine, (regional) sturluibare, (regional) teșmenire, (regional) uimăceală, (regional) zăluzenie, (regional) zăluzie, (regional) zărgheală, (regional) zăticneală, (Transilvania) îngăimăceală.
Zăpăci, verb Sinonime:
a (se) tulbura, a (se) năuci, a (se) buimăci, a (se) ameți, a (se) fâstâci, a (se) încurca; a răvăşi.
Zăpăcit (zăpăcită), adjectiv Sinonime:
buimăcit, năucit, tulburat, fâstâcit, zvăpăiat, zvânturat.
Ameţitor, adjectiv
Sinonime:
(învechit) vârtejitor, vârtejos; năucitor, uimitor, uluitor, (popular) zăpăcitor, (figurat) nebun; tulburător, (figurat) îmbătător; vertiginos.
Buimatic, adjectiv
Sinonime:
ameţit, buimac, buimăcit, năuc, năucit, tâmpit, zăpăcit.
Buimăcire, substantiv
Sinonime:
năucire, zăpăcire; buimăceală.
Cebălui, verb
Sinonime:
a ameţi, a buimăci, a năuci, a zăpăci.
Stupefiant, substantiv
Sinonime:
cocaină, heroină, drog, halucinogen, narcotic. Stupefiant, adjectiv
Sinonime:
năucitor, uimitor, uluitor.
Hăbăuci, verb
Sinonime:
a (se) ameţi, a (se) buimăci, a (se) îndobitoci, a (se) năuci, a (se) prosti, a (se) tâmpi, a (se) zăpăci, a deveni hăbăuc.
Uimăceală, substantiv
Sinonime:
ameţeală, buimăceală, buimăcire, năuceală, năucire, perplexitate, zăpăceală.
Stupefiere, substantiv
Sinonime:
consternare, încremenire, năucire, stupefacție, stupoare, surpriză, uimire, uluire.
Nătăflete, adjectiv
Sinonime:
bleg, fleț, nătăfleț, nătărău, nătâng, năuc, neghiob, nepriceput, nerod, netot, prost, prostănac, redus, tăntălău, tâmp, tont.
Tehui, adjectiv
Sinonime:
(regional) ameţit, buimac, buimăcit, lunatic, năuc, năucit, nebun, smintit, tâmpit, zăpăcit; (variante) căhui, chiahui, năhui, tăhui, terhui. Tehui, verb
Sinonime:
(popular) a (se) ameţi, a (se) buimăci, a (se) năuci, a (se) prosti, a (se) ului, a (se) zăpăci, a deveni tehui, a nu ști de sine, a se pierde.
Tehuială, substantiv
Sinonime:
(regional) amețeală, buimăceală, buimăcire, căpiere, năuceală, năucire, nebunie, perplexitate, țicneală, zăpăceală.
Șuchea, verb (regional)
Sinonime:
a fura, a lua, a sustrage; a năuci, a zăpăci.
Șuchi, adjectiv (regional)
Sinonime:
buimăcit, deșucheat, deșuchiat, flușturatic, năucit, (variantă) șuchet, (variantă) șuchiat.
Zăpăcitor, adjectiv
Sinonime:
amețitor, năucitor, stupefiant, uimitor, uluitor.
Uluire, substantiv
Sinonime:
amețeală, buimăceală, buimăcire, consternare, consternație, minunare, năuceală, năucire, perplexitate, stupefacție, stupefiere, stupoare, surprindere, surpriză, uimire, uluială, zăpăceală, (învechit) minune, (învechit) uimeală.
Uluit, adjectiv
Sinonime:
amețit, buimac, buimăcit, crucit, minunat, năuc, năucit, perplex, peste măsură de uimit, stupefiat, surprins, tâmpit, uimit, zăpăcit.
Huib, substantiv (regional)
Sinonime:
năuc, nebun (de supărare).
Opăci, verb (regional)
Sinonime:
a buimăci, a conduce o plută, a deruta, a domoli, a induce în eroare, a împiedica, a înnebuni, a (se) liniști, a năuci, a necăji, a obosi, a opri (în loc), a (se) poci, a potoli, a reține, a se istovi, a se schimonosi, a stingheri, a urâți, a zăpăci, a-și ieși din minți, (învechit) a ispiti.
Opăceală, substantiv (regional)
Sinonime:
împiedicare, năuceală, ofilire, piedică, reținere, slăbire, tulburare, zăpăceală.
Zăpăcire, substantiv
Sinonime:
buimăceală, buimăcire, deranjare, descumpănire, dezorientare, fâstâceală, fâstâcire, încurcare, năuceală, năucie, năucire, perplexitate, răscolire, răvășire, tulburare, uluială, uluire, zăpăceală, (figurat) amețeală, (învechit) extravaganță, (învechit) intimidare, (învechit) uimeală, (regional) sturluibare, (regional) teșmenire.
Prostește, adverb
Sinonime:
ca un prost, dobitocește, fără noimă, în mod prostesc, năucește, nebunește, necugetat, neghiobește, nerozește, orbește, stupid, (învechit) cu simplitate, (învechit) prostatic.
Butac, adjectiv
Sinonime:
bont, năuc, neascuțit, prost, rotofei, stupid, tâmp, tocit, tont, (regional) but, (variantă) butaciu.
Hușit, adjectiv (regional)
Sinonime:
aiurit, împrăștiat, năuc, prost, prostit, speriat, (regional) tehui, (variantă) hușât.
