Plinăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
deplinătate, desăvârşire, plenitudine, plinătate, (învechit) pliniciune.
Deplinătate, substantiv feminin
Sinonime:
desăvârșire, dezvoltare completă, integritate, întregime, perfecțiune, plenitudine, plinătate, (învechit) plinăciune, (învechit) plineală.
Plenitudine, substantiv feminin
Sinonime:
deplinătate, desăvârşire, integritate, maturitate, plinătate, totalitate; (învechit) plinăciune, plineală.
Desăvârşire, substantiv
Sinonime:
perfecţionare; deplinătate, plenitudine, plinătate, (învechit) plinăciune, plineală; perfecţiune, sublim, puritate.
Pliniciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
deplinătate, desăvârșire, plenitudine, plinătate, (învechit) plinăciune.