Izbândire, substantiv
Sinonime:
biruință, izbândit, izbutire, învingere, răsplată, reușită, triumfare, (învechit și impropriu) mântuire, (învechit) răscumpărare, (învechit) răzbunare.
Izbândit, adjectiv
Sinonime:
izbutit, îndeplinit, reușit, (învechit și impropriu) mântuit. Izbândit, substantiv
Sinonime:
izbândire, răsplată, (învechit și impropriu) mântuire, (învechit) răscumpărare, (învechit) răzbunare.