Garanta
Garanta, verb
Sinonime: a asigura, a chezăşui, a da garanţii, a gira, a răspunde, (învechit) a siguripsi.

Garanţă, substantiv
Sinonime: (botanică) roibă.  
 
Garantare
Garantare, substantiv
Sinonime: asigurare, (popular) chezăşuire, (învechit) siguripsire.  
 
Garantat (garantată)
Garantat (garantată), adjectiv
Sinonime: asigurat, chezăşuit, sigur, neîndoielnic, precis, categoric.  
 

Adeveri
Adeveri, verb
Sinonime: a întări, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a proba, a garanta, a autentifica.  
 
Asigura
Asigura, verb
Sinonime: a (se) convinge, a (se) încredința, a acoperi, a amara, a arima, a cala, a consolida, a contracta o asigurare, a fixa, a fortifica, a garanta, a proteja, a-și lua toate măsurile de precauție, (învechit) a (se) asiguripsi, (învechit) a (se) pliroforisi, (învechit) a (se) siguripsi, (învechit) a adeveri, (învechit) a încrede, (învechit) a sigura.  
 
Broci
Broci, verb (regional)
Sinonime: a trăi bine cu cineva.

Broci, substantiv
Sinonime: garanţă, otrăţel, paţachină, roibă.  
 
Desigur
Desigur, adverb
Sinonime: sigur, negreşit, neîndoios, bineînţeles, fără îndoială, absolut, cert, fireşte, garantat, indiscutabil, natural, neîndoielnic, normal, precis; da.  
 
Gira
Gira, verb
Sinonime: a garanta, a asigura, a răspunde.  
 
Încredinţa
Încredinţa, verb
Sinonime: a da, a preda, a depune, a împărtăşi; a asigura, a confirma, a garanta.  
 
Răspunde
Răspunde, verb
Sinonime: a da un răspuns, a riposta, a replica; a satisface, a corespunde, a se potrivi; a da socoteală, a fi responsabil, a fi chezaş, a garanta; a achita, a plăti.  
 
Roibă
Roibă, substantiv feminin
Sinonime: otrăţel, garanță, paţachină.  
 
Sigur (sigură)
Sigur (sigură), adjectiv
Sinonime: cert, neîndoielnic, precis, garantat; convins, încredinţat; neşovăielnic, hotărât, ferm; la adăpost, ferit, apărat, în siguranţă; eficace, eficient, pozitiv.  
 
Cauţiona
Cauţiona, verb
Sinonime: a aproba, a avaliza, a chezășui, a da cauțiune, a gaja, a garanta, a patrona, a sprijini, (învechit) a cauțiuna.  
 
Asigurare
Asigurare, substantiv
Sinonime: (economie) (învechit) siguripsire; (economie) (învechit şi regional) siguranţă; garantare; încredinţare; garanţie; angajament; apărare.  
 
Autenticitate
Autenticitate, substantiv
Sinonime: adevăr, autorizare, certitudine, exactitate, exactitudine, garantare, istoricitate, justețe, legalizare, omologare, originalitate, realitate, siguranță, valabilitate, veracitate, veridicitate, veritate, (rar) validitate.  
 
Autentifica
Autentifica, verb
Sinonime: a certifica, a face fie valabil, a garanta, a întări, a legaliza, a valida, (învechit și regional) a autentica, (învechit) a protocoli.  
 
Chezăşui
Chezăşui, verb
Sinonime: a garanta, a gira, a răspunde.  
 
Chezăşuire
Chezăşuire, substantiv
Sinonime: asigurare, garantare.  
 
Faptnic
Faptnic, substantiv
Sinonime: garanţă, otrăţel, paţachină, roibă.  
 
Siguripsi
Siguripsi, verb
Sinonime: a asigura, a convinge, a garanta, a încredinţa.  
 
Siguripsire
Siguripsire, substantiv
Sinonime: asigurare, garantare.  
 
Gaja
Gaja, verb
Sinonime: a cauționa, a garanta (prin gaj), a ipoteca, a paria.  
 
Avaliza
Avaliza, verb
Sinonime: a andosa, a cauționa, a garanta (o cambie).  
 
Avalizare
Avalizare, substantiv
Sinonime: andosare, cauționare, cauționat, garantare.  
 
Cauționare
Cauționare, substantiv
Sinonime: avalizare, cauționat, garantare, (învechit) cauțiunare.  
 
Chezășlui
Chezășlui, verb (învechit)
Sinonime: a chezășui, a garanta, (învechit) a închezășui, (variantă) a chezeșlui, (variantă) a chiezășlui.  
 
Închezășui
Închezășui, verb (învechit)
Sinonime: a constitui o garanție, a garanta, (învechit și popular) a chezășui.  
 
Neîndoielnic
Neîndoielnic, adjectiv
Sinonime: adevărat, categoric, cert, clar, evident, flagrant, incontestabil, indiscutabil, indubitabil, izbitor, învederat, limpede, manifest, necontestabil, necontestat, nediscutabil, neîndoios, netăgăduit, peremptoriu, pregnant, sigur, vădit, vizibil, (figurat) marcat.

Neîndoielnic, adverb
Sinonime: absolut, bineînțeles, cert, desigur, firește, garantat, indiscutabil, natural, neapărat, negreșit, neîndoios, normal, precis, sigur, (popular) nesmintit.  
 
Asigurat
Asigurat, adjectiv
Sinonime: fixat, garantat, pus în siguranță, sigur.

Asigurat, substantiv
Sinonime: asigurare.  
 
Încredințare
Încredințare, substantiv
Sinonime: act, adeverire, asigurare, bizuire, certificat, certitudine, convingere, credință, dare în grijă, destăinuire, dezvăluire, divulgare, document, dovadă, garantare, hârtie, izvor, împărtășire, încredere, încredințat, înmânare, înscris, jurământ de credință, logodnă, mărturisire, piesă, predare, remitere, revelare, sentiment, siguranță, spovedire, transmitere, (învechit) adeverință, (învechit) făgăduință solemnă, (învechit) garanție, (învechit) teslimarisire, (învechit) teslimatisire, (livresc) convicțiune, (regional) logodire, (turcism învechit) teslim, (turcism învechit) teslimat.  
 
Felelui
Felelui, verb (regional)
Sinonime: a comenta, a garanta, a răspunde, a replica, a riposta, (variantă) a felălui.  
 
Buruiana-faptului
Buruiana-faptului, substantiv (regional)
Sinonime: (botanică) garanță, otrățel, pațachină, roibă.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Dictoo
Dicționar