Dero
Dero, substantiv (denumire comercială)
Sinonime: detergent, (învechit) detersiv.  
 
Deroba
Deroba, verb
Sinonime: a se eschiva, a se sustrage, a-și declina răspunderea; (călărie) a se abate de la pistă, a se întoarce în loc; (militărie) a rupe contactul cu inamicul, a se desprinde de inamic; (medicină, despre membre) a nu mai ține, a se muia, a slăbi.  
 
Derobare
Derobare, substantiv
Sinonime: sustragere, eschivare.  
 
Derocament
Derocament, substantiv (învechit)
Sinonime: derocare.  
 
Derodidim
Derodidim, substantiv
Sinonime: deradelf, derodim.  
 
Deroga
Deroga, verb
Sinonime: a se abate, a face excepţie, a nu respecta o lege.  
 
Derogare
Derogare, substantiv
Sinonime: (termen juridic) derogaţie, abatere.  
 
Derogaţie
Derogaţie, substantiv
Sinonime: (termen juridic) derogare, excepție.  
 
Derogațiune
Derogațiune, substantiv
Sinonime: (învechit) abatere, derogare, derogație, excepție, permisiune.  
 

Excepție (excepții)
Excepție (excepții), substantiv feminin
Sinonime: anomalie, abatere, particularitate, singularitate; (cu excepția) afară de; (fără excepție) fără deosebire; (de excepție) excepțional; (termen juridic) incident, derogație.  
 
Disimula
Disimula, verb
Sinonime: a camufla, a masca, a ascunde, a oculta, a se preface, a escamota, a deroba; (figurat) a deghiza.  
 
Toleranţă
Toleranţă, substantiv
Sinonime: abatere, acutumanță, derogație, indulgență, îngăduință, îngăduire, mansuetudine, (învechit) răbdare, (popular) îngăduială, (rar) tolerantism.  
 
Sustracțiune
Sustracțiune, substantiv
Sinonime: apropriere, cambriolaj, delapidare, derobare, deturnare, eschivare, exacțiune, furt, sustracție, sustragere.  
 
Detergent
Detergent, adjectiv și substantiv
Sinonime: detersiv, purgativ; (denumire comercială) dero.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Dictoo
Dicționar