Cositor, substantiv
Sinonime:
cosaş; staniu.
Cositori, verb
Sinonime:
a spoi.
Cositorire, substantiv
Sinonime:
cositorit, spoire, spoit, (învechit) spoitură.
Cositorit, adjectiv
Sinonime:
spoit. Cositorit, substantiv
Sinonime:
cositorire.
Spoi, verb Sinonime:
a vărui; a cositori, a arginta, a polei; a se sulemeni, a se farda.
Staniu, substantiv neutru Sinonime:
cositor.
Cosaş, substantiv
Sinonime:
cositor; (Entomologie) căluţ, (învechit şi regional) acridă, (regional) cobiliţar, cobiliţă, cosar, lăcustă verde, (Banat) scăluş.
Spoire, substantiv
Sinonime:
argintare, aurire, cositorire, poleire, poleit, suflare, văruit.
Spoitură, substantiv
Sinonime:
cositorire, cositorit, spoire, spoit.
Cusotor, substantiv (regional)
Sinonime:
cositor.
