Ciobit, adjectiv
Sinonime:
ciocnit, ştirb, ştirbit; spart. Ciobit, substantiv
Sinonime:
ciobire; spargere.
Ciobitură, substantiv
Sinonime:
ciocnitură, ştirbitură, (învechit şi regional) ştirbină, (regional) ciumblitură, ştirbeală; spărtură.
Crăpătură, substantiv feminin
Sinonime:
căscătură, ciobitură, ciocnitură, crachelură, crăpare, crăpăturică, crestătură, crevasă, deschizătură, despicătură, diaclază, fantă, fisură, gaură, gelivură, incizură, întredeschidere, întredeschizătură, lezardă, plesnitură, riz, ruptură, săpătură, scizură, spărtură, spintecătură, tăietură, (învechit) spărgătură, (învechit) spărsătură, (regional) hârtop, (regional) pleasnă, (regional) ștezură, (variantă) crepătură.
Şut (șută), adjectiv Sinonime:
ciut, ciuntit, ciobit; ciung, urât, slut.
Ciobire, substantiv
Sinonime:
ciobit, ciocnire, ştirbire; spargere.
Ciocnitură, substantiv
Sinonime:
ciocneală, ciocnet; ciobitură, spărtură.
Ciumblitură, substantiv
Sinonime:
ciobitură, ciocnitură, ştirbitură.
Știrbeală, substantiv (regional)
Sinonime:
ciobitură, ciocnitură, ciumblitură, știrbitură.
Edentat, adjectiv
Sinonime:
ciobit, fără dinți, știrb, știrbit.
Știrbat, adjectiv
Sinonime:
ciobit, ciocnit, știrb, știrbit, tocit.
Spargere, substantiv
Sinonime:
ciobire, ciobit, ciocnire, crăpare, crăpat, deschidere, despicare, despicat, dezbinare, disensiune, distrugere, erupție, explodare, fisurare, fisurat, forțare, furt, găurire, împrăștiere, încetare, înfrângere, învingere, jefuire, neînțelegere, nimicire, plesnire, plesnit, pocnire, risipire, rupere, scindare, sfărâmare, sfârșit, spart, spintecare, spintecat, străpungere, stricare, tăiat, tăiere, terminare, violare, vulcanism, zdrobire.
Plesnire, substantiv
Sinonime:
ciobire, ciobit, ciocnire, crăpare, crăpat, deschidere, desfacere, despicare, fisurare, fisurat, pălmuire, plesnit, pocnire, spargere, spart, trosnire, (rar) plesneală, (variantă) pleznire.
Spărsătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
ciobitură, ciocnitură, crăpătură, deschizătură, fisură, gaură, plesnitură, ruptură, spargere, spart, spărtură.
Spărgătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
ciobitură, crăpătură, fisură, plesnitură, spărtură.