Batjocori, verb Sinonime:
a ruşina, a înjosi, a insulta, a ocărî, a apostrofa, a beşteli, a umili; a-şi bate joc, a lua în râs, a lua în derâdere, a face de râs, a face de ruşine, a face de ocară; a necinsti, a viola, a dezonora.
Batjocorie, substantiv
Sinonime:
batjocorire.
Batjocorire, substantiv
Sinonime:
ridiculizare, zeflemisire; profanare, dezonorare, violare.
Batjocoritor (batjocoritoare), adjectiv
Sinonime:
caustic, de ocară, dezonorant, incisiv, insultător, ironic, înjositor, înțepător, sarcastic, satiric, tăios, umilitor, usturător, zeflemitor, (învechit) luător în râs.
Batjocoritură, substantiv (învechit)
Sinonime:
batjocură, bătaie de joc, derâdere, râs, zeflemea, (învechit) batjocuritură.
Batjocoros, adjectiv (învechit)
Sinonime:
batjocoritor, zeflemist, zeflemitor, (variantă) batgiocoros.
Batjocură, substantiv feminin Sinonime:
înjosire, insultă, injurie, ponegrire, defăimare, (regional) bălăcărie, ocară, umilire; bătaie de joc, batjocorire, băşcălie, luare în derâdere; înţepătură, ironie, zeflemea, sarcasm; necinstire, violare, dezonoare.
Batjocuricios, adjectiv (învechit)
Sinonime:
batjocoritor.
Batjocurire, substantiv
Sinonime:
batere de joc, batjocorire, batjocorit, batjocurare, batjocurat, facere de râs, luare în râs, necinstire, umilire.
Batjocuritură, substantiv (învechit)
Sinonime:
batjocură, (învechit) batjocoritură, (învechit) batjocorotură.
Bălăcărie, substantiv feminin Sinonime:
(regional) insultă, injurie, jignire, batjocură, ponegrire, înjosire, defăimare, ocară; vorbă urâtă (murdară).
Băşcălie, substantiv feminin (familiar) Sinonime:
batjocură, glumă, spirite, râs.
Bătaie, substantiv feminin
Sinonime:
altoială, atingere, bătălie, bătătură, băteală, bătută, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, boiște, bombardament, bombardare, bruftuială, bruftuluială, bumbăceală, burduşeală, caft, cafteală, carambol, cardeală, ceartă, chelfăneală, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, ciocnire, ciomăgeală, conflict, corecţie, fâlfâit, goană, harţă, hăituială, hăituire, izbire, împreunare, încăierare, încăierătură, înfrângere, lovire, lovitură, luptă, mardeală, muștruluială, palpitație, păruială, pedeapsă, plesnitură, pulsație, răfuială, război, scatoalcă, scărmănătură, scărmăneală, scornire, suflare, suflu, tărbăceală, târnuială, târnuire, tic-tac, timp, tocănit, trânteală, trosneală, urecheală, zvâcnire, (bătaie de joc) batjocură, (familiar) tăvăleală, (figurat) mângâiere, (figurat) scărmănare, (învechit și popular) suflat, (rar) încaier, (regional) încăierat, (regional) tocănire, (regional) zăliște.
Caustic (caustică), adjectiv Sinonime:
înţepător, usturător, muşcător, (figurat) tăios, zeflemitor, batjocoritor, ironic, sarcastic, satiric, critic.
Defăima, verb Sinonime:
a calomnia, a bârfi, a ponegri, a cleveti, a huli, a ocărî, a batjocori.
Deriziune, substantiv feminin
Sinonime:
derâdere, râs, bătaie de joc, zeflemea, ironie, batjocură.
Derâdere, substantiv feminin Sinonime:
bătaie de joc, zeflemisire, ridiculizare, deriziune, batjocură, ironizare.
Descânta, verb
Sinonime:
a face farmece, a fermeca, a fi descântător, a înșira formule magice, a vrăji; a ademeni, a bate la cap, a batjocori, a certa, a deranja cu discursuri, a mustra, a ocărî, a plictisi, a seduce cu vorbe, a trata cu vorbe de ocară.
Epigramatic (epigramatică), adjectiv Sinonime:
satiric, înţepător, usturător, sarcastic, ironic, tăios, caustic, incisiv, zeflemitor, batjocoritor.
Huidui, verb
Sinonime:
a ocărî, a batjocori, a lua cu huo, a goni, (Moldova) a hâtcâi, (Moldova şi Bucovina) a tiohăi.
Hulă, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
afront, batjocură, bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, blasfemie, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, injurie, insultă, jignire, ocară, ofensă, ponegreală, ponegrire, ruşine, sacrilegiu; (Muntenia, Transilvania) surpare, desprindere; balansare, oscilare, tangaj, (prin extindere) furtună pe mare.
Huli, verb (popular)
Sinonime:
a batjocori, a bârfi, a blama, a blasfemia, a calomnia, a cleveti, a da-n tărbacă, a defăima, a denigra, a discredita, a face de ocară, a insulta, a înnegri, a ocărî, a pângări, a ponegri, a profana, a supune unui sacrilegiu, a trata cu hule, a vorbi de rău.
Incisiv (incisivă), adjectiv Sinonime:
(figurat) tăios, mușcător, înţepător, usturător, sarcastic, caustic, batjocoritor.
Injurie, substantiv feminin Sinonime:
jignire, insultă, ocară, hulă, batjocură, defăimare, ponegrire.
Împroşca, verb Sinonime:
a stropi, a dispersa; a batjocori, a insulta.
Încornora, verb (familiar)
Sinonime:
a cornifica, a înșela, a batjocori.
Necinste, substantiv feminin
Sinonime:
afront, batjocură, bătaie de joc, defăimare, dezonoare, incorectitudine, injurie, insultă, înjosire, jignire, malonestitate, necorectitudine, ocară, ofensă, perfidie, profanare, rea-credinţă, rea-intenţie, ruşine, umilinţă, (învechit) incorecţiune.
Necinsti, verb Sinonime:
a dezonora, a defăima, a înjosi, a insulta, a ofensa, a jigni, a aduce prejudicii; a batjocori, a viola, a silui; a profana, a pângări, a terfeli.
Pângări, verb Sinonime:
a mânji, a murdări, a spurca; a profana, a necinsti, a păta, a terfeli, a dezonora, a batjocori, a compromite, a defăima.
Ridicol (ridicolă), adjectiv Sinonime:
caraghios, comic, rizibil, de râs, de batjocură, absurd; derizoriu, fără importanţă, minor.
Rânjet, substantiv neutru Sinonime:
strâmbătură, rictus, râs batjocoritor.
Rânji, verb Sinonime:
a se strâmba, a se jimba, a ricana, a râde batjocoritor, a se hlizi.
Ruşina, verb Sinonime:
a se jena, a se sfii, a se intimida, a se simţi stingherit, a se reţine; a certa, a face de râs, a batjocori, a ocărî; a necinsti, a dezonora, a pângări.
Ruşine, substantiv feminin Sinonime:
jenă, sfială, rezervă, sfiiciune, reţinere, timiditate, modestie; ocară, batjocură, umilinţă, ofensă, necinste, dezonoare.
Sarcastic (sarcastică), adjectiv Sinonime:
batjocoritor, usturător, ironic, critic.
Strâmbătură, substantiv feminin
Sinonime:
deformare, grimasă, imitare (în batjocură), maimuţăreală, rictus, scâlcietură, schimonoseală, schimonositură (a feței), strâmbet; (figurat) fandoseală, sclifoseală; obiect strâmb, obiect încovoiat.
Tăbărî, verb Sinonime:
a năvăli, a da buzna, a ataca, a invada, a da năvală; (reflexiv) a se năpusti, a se repezi, a se îmbulzi, a se împinge; (figurat) a certa, a ocărî, a batjocori.
Tărbăci, verb Sinonime:
a bate, a lovi, a snopi; a ocărî, a batjocori, a insulta, a certa; a murdări, a mânji, a tăvăli, a păta, a terfeli.
Terfeli, verb Sinonime:
a murdări, a mânji, a păta, a tăvăli, a tărbăci; (figurat) a înjosi, a insulta, a batjocori, a compromite, a discredita.
Umili, verb Sinonime:
a jigni, a înjosi, a pune în inferioritate, a batjocori, a ruşina, a lua în râs, a lua în derâdere, a face de râs, a face de ruşine, a face de ocară, a ofensa; a se smeri, a se pleca.
Umilinţă, substantiv feminin Sinonime:
supunere, smerenie, plecăciune; (figurat) sărăcie, mizerie; înjosire, ofensă, jignire, ruşine, ocară, batjocură, necinste, dezonoare.
Viol, substantiv neutru
Sinonime:
batjocorire, deflorare, necinstire, siluire, violare, (figurat) pângărire, (învechit) silă, (învechit) silnicie.
Zeflemea, substantiv feminin
Sinonime:
batjocură, bătaie de joc, derâdere, ironie, mascara, micterism, persiflaj, persiflare, râs, sarcasm, (argotic) miștoc, (familiar) bășcălie, (figurat) împunsătură, (figurat) înțepătură, (figurat) pișcătură, (figurat) șfichi, (figurat) șfichiuitură, (învechit) batjoc, (învechit) batjocoritură, (livresc) deriziune, (regional) șodenie.
Defăimare, substantiv
Sinonime:
bârfire, ponegrire, calomniere, desconsiderare, umilire, batjocură, desconsideraţie, dispreț.
Miștocăreală, substantiv
Sinonime:
ironie, batjocură.
Dezonora, verb
Sinonime:
a batjocori, a compromite, a necinsti, a terfeli, (figurat) a întina, a mânji, a murdări, a păta, a pângări, a profana, a spurca, (regional, figurat) a pricăji, a înjosi, a (se) descalifica.
Dezonorare, substantiv
Sinonime:
batjocorire, compromitere, necinstire, terfelire, (figurat) întinare, mânjire, murdărire, pătare, pângărire, profanare, spurcare, (învechit, figurat) profanaţiune.
Dispreţuitor, adjectiv
Sinonime:
batjocoritor, peiorativ, sfidător, trufaş.
Tutăi, verb
Sinonime:
(regional) a alunga; a batjocori.
Necinstire, substantiv
Sinonime:
batjocorire, dezonorare, neonorare, profanare, violare.
Mocicoli, verb
Sinonime:
a batjocori, a jegoşi, a mânji, a murdări, a păta, a roade, a se zbengui.
Profanaţiune, substantiv
Sinonime:
batjocorire, blasfem, compromitere, dezonorare, irespect, ireverență, necinstire, profanare, sacrilegiu, terfelire, ultraj, viol, violare.
Ricana, verb
Sinonime:
a râde batjocoritor, a rânji.
Pătare, substantiv
Sinonime:
batjocorire, compromitere, dezonorare, mânjire, murdărire, necinstire, pângărire, profanare, spurcare, terfelire, (variantă) (regional) petare.
Mânjire, substantiv
Sinonime:
batjocorire, compromitere, dezonorare, murdărire, necinstire, pângărire, profanare, spurcare, terfelire; mâzgălire, pătare, ungere, zmângălire.
Miștocări, verb
Sinonime:
a batjocori, a face mișto, a ironiza, a persifla, a-și bate joc.
Miștoc, substantiv
Sinonime:
(argou) batjocură, bătaie de joc, ironie, mișto, zeflemea.
Mascaralâc, substantiv (învechit)
Sinonime:
batjocură, bufonerie, caraghioslâc, clovnerie, comicărie, giumbușluc.
Satiric, adjectiv
Sinonime:
amuzant, batjocoritor, biciuitor, bufonesc, bulevardier, caricatural, caustic, critic, epigramatic, incisiv, ironic, înțepător, malițios, mordant, mușcător, pișcător, sarcastic, subtil, șfichiuitor, tăios, umoristic, usturător, (învechit) satiricesc, (livresc) acrimonios. Satiric, substantiv
Sinonime:
epigramist, (învechit) epigramatist, parodiant, satirist.
Persiflant, adjectiv
Sinonime:
batjocoritor, ironic, persiflator, zeflemist, zeflemitor, (figurat) înțepător.
Călăsi, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a batjocori, a lua în zeflemea, a zeflemi.
Miștocar, substantiv
Sinonime:
(argou) banchist, glumeț, șmecher. Miștocar, adjectiv
Sinonime:
banchist, batjocoritor, frivol, glumeț, ironic, neserios.
Mortifica, verb
Sinonime:
a batjocori, a chinui trupul, a înjosi, a putrezi, a schingiui, a se automortifica, a se cangrena, a se necroza, a supune la chinuri groaznice, a tortura, a umili.
Mortificat, adjectiv
Sinonime:
automortificat, cangrenat, chinuit, distrus, mort, necrozat, putred, putrezit, torturat, (figurat) batjocorit, (figurat) umilit.
Prâsni, verb (învechit)
Sinonime:
a fâșâi, a foșni, a pârâi, a scârțâi, a stropi, a suna, a susura, a șopoti, a șopti, a șușoti, a șușui, a trosni, a uda; (regional) a batjocori, a insulta, a nesocoti. Prâsni, substantiv la plural (regional)
Sinonime:
picături, stropi (de ploaie).
Băsău, substantiv (regional)
Sinonime:
afront, batjocură, ciudă, cusur, dar, defect, dorință de răzbunare, gelozie, injurie, insultă, invidie, jignire, meteahnă, nărav, necaz, nedreptate, ocară, ofensă, patimă, pică, pizmă, pornire, ranchiună, răzbunare, rușine, umilință, ură, viciu.
Belitură, substantiv
Sinonime:
jupuire, jupuitură, (învechit și regional; în batjocură) vită slabă; (figurat; învechit) jaf, jefuire.
Scuipa, verb
Sinonime:
a elimina salivă, a expectora, (Moldova și Bucovina) a stupi, (regional) a hraconi, (variantă) a scuipi; (argou) a mărturisi, a trăda; (figurat) a arunca ceva cu forță (printr-o deschizătură); (figurat) a-și manifesta disprețul față de; (a se scuipa) a face (concomitent) schimb de batjocuri.
Dosădire, substantiv (învechit)
Sinonime:
batjocorire, blestemare, ceartă, hulire, insultare, înfruntare, mustrare, nedreptățire, oprimare, pedepsire, persecuție, suferință, supărare, (învechit) măhnire, (variantă) dosăndire.
Harneală, substantiv
Sinonime:
(argou) batjocură, glumă proastă, ironie, prefăcătorie, simulare.
Siluire, substantiv
Sinonime:
alterare, batjocorire, constrângere, deformare, denaturare, escamotare, falsificare, forțare, mistificare, mistificație, necinstire, obligare, răstălmăcire, silire, silnicie, viol, violare, (figurat) pângărire, (învechit) silă.
Necinstit, adjectiv
Sinonime:
batjocorit, compromis, defăimat, dezonorat, discreditat, ilegal, ilicit, incorect, înșelător, nebăgat în seamă, necorect, nelegal, neonest, profanat, rușinos, siluit, terfelit, umil, violat, (demn de) disprețuit, (despre femei) violată, (despre o fată) dezvirginată, (figurat) murdar, (figurat) necurat, (figurat) pătat, (figurat) pângărit, (învechit) malonest, (livresc) oneros, (livresc) veros.
Huiduit, substantiv
Sinonime:
huiduială, huiduire. Huiduit, adjectiv
Sinonime:
batjocorit, gonit.
Murdărire, substantiv
Sinonime:
acoperire cu murdărie, batjocorire, compromitere, dezonorare, mânjire, murdărit, necinstire, pătare, pângărire, profanare, spurcare, terfelire, (învechit) murdarisire, (livresc) maculare, (rar) mânjeală.
Ciunăvit, adjectiv (regional)
Sinonime:
batjocorit, ciumpăvit, măscărit, tuns neregulat.
Prihănire, substantiv
Sinonime:
batjocorire, dojană, învinuire, necinstire, pătare, pângărire, prihană, profanare, sacrilegiu, spurcare, violare.
Poreclire, substantiv
Sinonime:
calificare, poreclă, supranumire, (învechit și regional) numire, (învechit) batjocorire, (învechit) învinuire, (învechit) nesocotire, (regional) nunășire, (regional) policrărire, (regional) porecreală.
Hulitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
batjocorire, calomniere, defăimare, disprețuire, hulire, persecutare.
Donosit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
batjocorit, (regional) donosât.
Măscăreală, substantiv
Sinonime:
mâzgălitură; (regional) batjocură, defăimare, ocară.
Rânjitură, substantiv
Sinonime:
rânjeală, rânjet, rânjire, (învechit) batjocură, (livresc) ricanare, (regional) crestuș, (regional) rângitură.
Rânjitor, adjectiv
Sinonime:
batjocoritor, mârâitor, ricanator, schimonositor.
Ricanator, adjectiv
Sinonime:
batjocoritor, disprețuitor, rânjitor, sardonic.
Petare, substantiv (regional)
Sinonime:
batjocorire, compromitere, dezonorare, mânjire, murdărire, necinstire, pătare, pângărire, profanare, spurcare, terfelire, (rar) mânjeală.
Jucat (jucată), adjectiv
Sinonime:
asumat, cheltuit, clătinat, dansat, escrocat, interpretat, jonglat, mișcat, păcălit, pus în joc, riscat, schimbător, sclipitor, scuturat, speculat, tremurat, zbătut, zvâcnit. Jucat, substantiv
Sinonime:
batjocorire, dansare, desfătare, glumire, interpretare, joc, jucare, scuturare, șicanare, tremurare, (figurat) înșelare, (regional) batere.
Mascarauă, substantiv (învechit)
Sinonime:
actor de circ, bufon, măscărici, paiață, saltimbanc, batjocură, ocară, om neserios, pușlama, (învechit) mascara, (învechit) mascără.
Zeflemire, substantiv
Sinonime:
batjocorire, derâdere, ironizare, persiflare, ridiculizare, zeflemisire, (figurat) împungere, (figurat) înțepare, (figurat) șfichiuire, (învechit și popular) măscărire, (popular) spurcare.
Zeflemisire, substantiv
Sinonime:
batjocorire, derâdere, deriziune, ironizare, persiflaj, persiflare, ridiculizare, zeflemire, zeflemism, (figurat) împungere, (figurat) înțepare, (figurat) șfichiuire, (învechit și popular) măscărire, (popular) spurcare.
Sarcasm, substantiv
Sinonime:
acrimonie, batjocură, causticitate, derâdere, deriziune, incisivitate, ironie, micterism, persiflaj, persiflare; (variante învechite) sarcasmă, sarcazm, sarcazmuz.
Cebăluit, adjectiv (regional)
Sinonime:
amețit, batjocorit, ciopârțit, deformat, pocit, rupt, stricat, zăpăcit.
Cebăluitor, adjectiv (regional)
Sinonime:
amețitor, batjocoritor, deformator, pocitor, rupător, stricător, zăpăcitor.
Violare, substantiv
Sinonime:
batjocorire, călcare, forțare, încălcare, necinstire, nesocotire, profanare, sacrilegiu, siluire, spargere, spurcare, viol, (figurat) pângărire, (învechit și popular) prihănire, (învechit) silă, (învechit) silnicie, (învechit) violație, (popular) stricare, (rar) violentare.
Insultător, adjectiv
Sinonime:
batjocoritor, injurios, jignitor, ocărâtor, ofensator, vexant, vexatoriu, (figurat) tare, (învechit) batjocuritor.
Bălăcărit, adjectiv (popular și familiar)
Sinonime:
batjocorit, înjurat. Bălăcărit, substantiv
Sinonime:
bălăcărire.
Îngânăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
batjocură, grimasă, schimă, strâmbătură.
Terfelire, substantiv
Sinonime:
batjocorire, compromitere, dezonorare, discreditare, insultare, înjosire, întinare, mânjire, murdărire, necinste, necinstire, pătare, pângărire, profanare, spurcare, (învechit) profanațiune, (învechit) terfeleală.
Batgiocoros, adjectiv (învechit)
Sinonime:
batjocoritor, zeflemist, zeflemitor, (învechit) batjocoros.
Zeflemitor, adjectiv
Sinonime:
batjocoritor, ironic, persiflant, persiflator, zeflemisitor, zeflemist, (familiar) bășcălios, (figurat) înțepător, (figurat) râzător, (figurat) șfichiuitor, (învechit) batjocoros.
Zeflemist, adjectiv
Sinonime:
batjocoritor, ironic, ironizator, împungător, înțepător, persiflant, persiflator, șfichiuitor, urzicător, zeflemisitor, zeflemitor, (învechit) batjocoros, (rar) ironist.
Zeflemisi, verb
Sinonime:
a batjocori, a ironiza, a lua în balon, a lua în râs, a lua peste picior, a persifla, a ridiculiza, a zeflemiza, a-și bate joc, (figurat) a împunge, (figurat) a înțepa, (figurat) a șfichiui, (figurat) a urzica, (învechit și regional) a măscări, (învechit) (popular și figurat) a spurca, (învechit) a prohiti, (regional și figurat) a piglui, (regional) a ciufuli.
Prohiti, verb (învechit)
Sinonime:
a batjocori, a zeflemisi.
Prohită, substantiv (Moldova)
Sinonime:
batjocură.
Împrohita, verb (învechit)
Sinonime:
a batjocori, a disprețui, (variantă) a împrohiti.
