Vorbăreț (vorbăreață), adjectiv
Sinonime:
flecar, guraliv, gureș, limbut, (rar) neamuțit.
Vorbăreție, substantiv (învechit)
Sinonime:
vorbărie.
Farfara (farfarale), substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
flecar, palavragiu, vorbăreţ, guraliv, limbut, clănţău, vorbă-lungă.
Guraliv (guralivă), adjectiv Sinonime:
vorbăreţ, gălăgios, flecar, bun de gură, palavragiu, gură-spartă, gureş.
Gureș (gureșă), adjectiv
Sinonime:
ciripitor, clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț, (învechit) vorbareț.
Limbut (limbută), adjectiv Sinonime:
vorbăreţ, flecar, guraliv, gură-spartă.
Locvace, adjectiv
Sinonime:
bavard, clănțău, comunicativ, disert, elocvent, expansiv, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, prolix, verbos, volubil, vorbă-lungă, vorbăreţ.
Logoree, substantiv feminin
Sinonime:
bavardaj, facondă, flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, frazeologie, incontinență (verbală), limbuție, locvacitate, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, verbiaj, verbigerație, verbomanie, verbozitate, volubilitate, vorbărie, (învechit) vorbăreție, (învechit) vorbitorie, (învechit) vorbitură, (rar) vorbăraie, (regional) leorbăială.
Palavragiu, substantiv masculin Sinonime:
guraliv, vorbăreţ, flecar, limbut; bârfitor, clevetitor; mahalagiu.
Papagal, substantiv masculin
Sinonime:
(zoologie) ara, cacadu, cacatoes, iaco, jaco, kakapo, kea, lori, peruș; (figurat) guraliv, flecar, vorbăreţ, limbut.
Vorbărie, substantiv feminin
Sinonime:
bavardaj, exprimare prolixă, flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, limbuție, locvacitate, logoree, papotaj, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, poliloghie, sporovăială, sporovăire, sporovăit, taifas, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, vanilocviu, verbalism, verbiaj, verbozitate, vorbăraie, (figurat) clănțăneală, (figurat) dârdâială, (figurat) dârdâit, (figurat) frazeologie, (figurat) gargarism, (figurat) onanie, (învechit) vorbăreție, (învechit) vorbitorie, (învechit) vorbitură, (Moldova) leorbăială, (prin Muntenia) procovanță, (regional) pălăvăcăială, (regional) pălăvrăgitură, (regional) pălăvrit, (regional) trancana, (regional) treanca-fleanca, (Transilvania) stroncănire.
Dârdală, substantiv
Sinonime:
amendă, gloabă, mârţoagă, penalitate, penalizare; om flecar, om de nimic; (și cu rol de adjectiv) clănţău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreţ.
Flecar, substantiv și adjectiv
Sinonime:
clănţău, guraliv, limbut, palavragiu, vorbareţ, vorbă-lungă, (livresc) locvace, logoreic, (rar) ploscar, ploscaş, taclagiu, (popular şi familiar) farfara, (popular) gureş, toacă-gură, (învechit şi regional) spornic, vorbăreţ, (regional) pălăvatic, pălăvrăgit, tololoi, vorbar, (Moldova) dârdală, lehău, leorbău, (Transilvania) stroncănitor, (prin Muntenia) tândălit, (Moldova) trăncălău, (învechit) limbareț, vorovaci, (familiar) moftangiu, (rar, familiar) moftolog, mofturean, (figurat) meliță.
Guraliu, adjectiv (regional)
Sinonime:
flecar, limbut, vorbăreț, (variantă) guraliv.
Stroncănitor, substantiv
Sinonime:
mustuitor; (și adjectiv) clănţău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreţ.
Pălăvrăgit, substantiv
Sinonime:
flecăreală; (și cu rol de adjectiv) clănţău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreţ.
Povestelnic (povestelnică), adjectiv
Sinonime:
(regional) guraliv, vorbăreț.
Lehău, substantiv și adjectiv
Sinonime:
clănţău, flecar, guraliv, limbut, mincinos, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreţ.
Bavard, adjectiv
Sinonime:
guraliv, indiscret, limbut, vorbăreț.
Verbos, adjectiv
Sinonime:
flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbăreț.
Disert, adjectiv
Sinonime:
bavard, elocvent, locvace, prolix, verbos, volubil, vorbăreț.
Moftolog, substantiv și adjectiv (învechit)
Sinonime:
clănțău, flecar, grandoman, guraliv, limbut, moftangiu, palavragiu, snob, vorbă-lungă, vorbăreț, (familiar) mofturean.
Vorbă-lungă, substantiv (și adjectiv)
Sinonime:
clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbăreț, (familiar) moftangiu, (familiar) moftolog, (familiar) mofturean, (figurat) meliță, (învechit și regional) spornic, (învechit și regional) vorbareț, (învechit) limbareț, (învechit) vorovaci, (livresc) locvace, (Moldova) dârdală, (Moldova) trăncălău, (popular și familiar) farfara, (popular) gureș, (popular) toacă-gură, (prin Muntenia) tândălit, (rar) ploscar, (rar) ploscaș, (rar) taclagiu, (regional) lehau, (regional) leorbău, (regional) pălăvatic, (regional) pălăvrăgit, (regional) tololoi, (regional) vorbar, (Transilvania) stroncănitor.
Taclagiu, substantiv și adjectiv
Sinonime:
clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț.
Tololoi, substantiv (regional)
Sinonime:
balamuc, gălăgie, hărmălaie, huiet, larmă, scandal, tămbălău, tărăboi, tevatură, tumult, vacarm, vuiet, zarvă, zgomot; clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț.
Snovos, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
bun de glume, glumeţ, hazliu, mucalit, povestitor, poznaş, sfătos, vesel, vorbăreț.
Limbareţ, adjectiv și substantiv (învechit)
Sinonime:
clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț. Limbăreț, adjectiv
Sinonime:
limbut.
Trăncălău, substantiv (regional)
Sinonime:
clănțău, flecar, guraliv, limbut, neîndemânatic, palavragiu, prost, vorbă-lungă, vorbăreț, (regional) trăncănău; trap.
Vorbitor, adjectiv
Sinonime:
comunicativ, concludent, convingător, cuvântăreț, cuvântător, decisiv, edificator, elocvent, evident, expansiv, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, pilduitor, prietenos, puternic, semnificativ, serios, sociabil, solid, sonor, sugestiv, tare, temeinic, volubil, vorbăreț, vorbit, (variantă) vorbitoriu. Vorbitor, substantiv
Sinonime:
alocutor, conferențiar, emițător, interlocutor, locutor, orator, parloar, (învechit) parlatoriu, (popular) mesager, (rar) cuvântător, (Transilvania) pețitor, (variantă) vorbitoriu.
Vorbagiu, substantiv
Sinonime:
(depreciativ) flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbăreț.
Vorbar, adjectiv (regional)
Sinonime:
clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț. Vorbar, substantiv (învechit)
Sinonime:
dicționar, glosar, lexicon, vocabular, (învechit și regional) vorbariu.
Vorovitor, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
binevoitor, comunicativ, vorbăreț. Vorovitor, substantiv (învechit)
Sinonime:
bârfitor.
Vorovaci, adjectiv (învechit)
Sinonime:
clănțău, elocvent, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț, (regional) vrevitor.
Libriță, substantiv (Banat)
Sinonime:
(om) vorbăreț.
Moftangiu, substantiv și adjectiv (învechit)
Sinonime:
clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, șarlatan, vorbă-lungă, vorbăreț, (familiar) mofturean, (învechit) moftolog, (regional) farfasit.
Flecarnic, adjectiv (popular)
Sinonime:
flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbăreț, (învechit) flecătitor, (învechit) flecătitoriu.
Gargaragiu, substantiv (argotic)
Sinonime:
flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbăreț; lăudăros.
Clempar, substantiv
Sinonime:
gură-spartă, hodorog, vorbăreț.
Lepeticios, adjectiv (regional)
Sinonime:
cicălitor, vorbăreț.
Guralivnic, adjectiv
Sinonime:
vorbăreț.
