Șfăboaică, substantiv
Sinonime:
șvăboaică.
Sfacel, substantiv
Sinonime:
(medicină) cangrenă, gangrenă.
Sfadă, substantiv feminin
Sinonime:
animozitate, ceartă, conflict, controversă, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergenţă, dușmănie, gâlceavă, învrăjbire, litigiu, neînţelegere, ostilitate, pornire, ură, vorbă, vrajbă, vrăjmășie, zarvă, zâzanie, (învechit) svadă.
Sfădaci, adjectiv și substantiv
Sinonime:
arțăgos, certăreț, gâlcevitor, scandalagiu, sfădalnic, sfădăios, sfădăreţ, sfădăuş.
Sfădăios, adjectiv și substantiv
Sinonime:
arțăgos, certăreț, gâlcevitor, scandalagiu, sfădaci, sfădalnic, sfădăreţ, sfădăuş.
Sfădălie, substantiv
Sinonime:
animozitate, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, gâlceavă, învrăjbire, litigiu, neînțelegere, sfadă (mare), vrajbă, zâzanie.
Sfădalnic, adjectiv și substantiv
Sinonime:
arțăgos, certăreț, gâlcevitor, scandalagiu, sfădaci, sfădăios, sfădăreţ, sfădăuş.
Sfădăreţ, adjectiv și substantiv
Sinonime:
arțăgos, certăreț, gâlcevitor, scandalagiu, sfădaci, sfădalnic, sfădăios, sfădăuş.
Sfădăuş, adjectiv și substantiv
Sinonime:
arțăgos, certăreț, gâlcevitor, scandalagiu, sfădaci, sfădalnic, sfădăios, sfădăreţ.
Sfădi, verb Sinonime:
a certa, a dojeni, a mustra, a critica.
Sfădicios, adjectiv și substantiv
Sinonime:
arțăgos, certăreț, gâlcevitor, scandalagiu, sfădaci, sfădalnic, sfădăios, sfădăreţ, sfădăuş.
Sfădire, substantiv
Sinonime:
admonestare, certare, dojenire, mustrare.
Sfăditor, adjectiv și substantiv
Sinonime:
arțăgos, certăreț, gâlcevitor, scandalagiu, sfădaci, sfădalnic, sfădăios, sfădăreţ, sfădăuş.
Sfadnic, adjectiv (regional)
Sinonime:
arțăgos, certăreț, gâlcevitor, rău de gură, scandalagiu; (învechit) sfădaci, sfădalnic, sfădăios, (regional) sfădăuș.
Sfagnet, substantiv
Sinonime:
turbărie.
Sfagnum, substantiv
Sinonime:
(botanică) mușchi de turbă.
Sfaiog, substantiv
Sinonime:
molia-zidurilor, pisica-popii, surdumaș, (variantă) faiog, (variantă) sfoiag.
Sfalerit, substantiv
Sinonime:
(mineralogie) blendă, sulfură de zinc.
Sfăli, verb (regional)
Sinonime:
a se făli.
Sfandosi, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a se afecta, a se fandosi, a se maimuțări, a se prosti, a se sclifosi.
Sfanţ, substantiv (învechit)
Sinonime:
ban, franc, gologan, monedă măruntă, para, pitac, sfanțig, sfanțih, sorocovăț, svanțih, (regional) husăș, (popular) sfănțișor, (regional) sfănțâci, (regional) sfănțic, (regional) sfănțichel, (regional) sfănțuc.
Sfânt (sfântă), adjectiv Sinonime:
sacru, cucernic, pios, sacrosanct; desăvârşit, perfect, nobil, infailibil; straşnic, tare, zdravăn.
Sfănțichel, substantiv (regional)
Sinonime:
ban, bănuț, mărunt, mărunțiș, sfanț, sfănțișor.
Sfanțih, substantiv (învechit)
Sinonime:
sfanț, (variantă) zvanțig.
Sfănțișor, substantiv (popular)
Sinonime:
mărunțiș, sfanț, (regional) sfănțichel.
Sfănţoaică, substantiv (învechit)
Sinonime:
jumătate de sfanţ, (învechit) sfănţuică, (regional) sfințoaică.
Sfănţui, verb (familiar)
Sinonime:
a corupe, a înșela, a lua mită, a mitui, a stoarce bani, a şperţui, (învechit) a frăncui.
Sfănţuială, substantiv (familiar)
Sinonime:
corupere, dare de mită, escrocare, luare de mită, mită, mituială, mituire, stoarcere de bani (de bunuri etc.), șperț, șperțuială, (popular) sfănțuire, (popular) sfănțuit.
Sfănțuică, substantiv (învechit)
Sinonime:
(învechit și regional) sfrănțuică, (învechit) sfănțoaică.
Sfănţuire, substantiv (popular)
Sinonime:
mituială, mituire, sfănțuială, șperțuială.
Sfănțuit, substantiv (învechit și familiar)
Sinonime:
escrocare, mituire, stoarcere de bani (de bunuri etc.), (popular) sfănțuială, (popular) sfănțuire.
Sfănțuitor, substantiv (învechit)
Sinonime:
mituitor.
Sfară, substantiv feminin Sinonime:
fum.
Sfârâi, verb
Sinonime:
a face sfâr, a face sfârr-sfârr, a fâlfâi, a fâsâi, a produce un zgomot șuierător și înăbușit, a se deplasa cu repeziciune, a se mișca, a se prăji, a șâșâi, a ţârâi, (învechit) a pârțăi, (Moldova) a pârâi.
Sfârâiac, substantiv
Sinonime:
bâzâitoare, sfârâitoare. Sfârăiac, substantiv
Sinonime:
(regional) prâsnel, titirez.
Sfârâială, substantiv
Sinonime:
chilipir; sfârâit.
Sfârâioc, substantiv
Sinonime:
(regional) bâzâitoare, sfârâiac, sfârâitoare.
Sfârâitoare, substantiv
Sinonime:
bâzâitoare, morişcă, zbârnâitoare, (regional) sfârâiac, stârâioc.
Sfârâitură, substantiv
Sinonime:
bătaie, fâlfâială, fâlfâire, fâlfâit, fâlfâitură, fluturare, fluturat, sfârâit.
Sfărâma, verb Sinonime:
a sparge, a fărâma, a zdrobi; (figurat) a destrăma, a spulbera, a împrăştia; a suprima, a distruge, a nimici; (figurat) a se zbate, a se chinui, a se strădui.
Sfărâmabil, adjectiv
Sinonime:
casabil, casant, destructibil, distructibil, fragil, friabil.
Sfărâmare, substantiv
Sinonime:
agitare, agitație, caznă, căznire, chin, chinuire, concasare, dărâmare, dărâmătură, desființare, destrămare, distrugere, fărâmare, fărâmițare, frământare, frământat, frângere, împrăștiere, măcinare, măcinat, măciniș, mărunțire, mărunțit, melițare, melițat, nimicire, osteneală, pisare, pisat, potopire, prăpădire, râșnit, sfărâmat, silire, spargere, spart, spulberare, străduială, străduință, străduire, strivire, tocare, tocat, trudă, trudire, trudnicie, turtire, zbatere, zbucium, zbuciumare, zdrobire, (învechit și popular) pierdere, (învechit și popular) pistoseală, (învechit și popular) risipire, (învechit și regional) strucinătură, (învechit și regional) strucire, (învechit și regional) strucitură, (învechit) afanisire, (învechit) înfrângere, (învechit) învăluire, (învechit) năslire, (învechit) nevoie, (învechit) nevoință, (învechit) osârdie, (învechit) osârdnicie, (învechit) osârduință, (învechit) osârduire, (învechit) sârguială, (învechit) sfărmăt, (învechit) sodomire, (învechit) strădănuire, (învechit) strucinare, (învechit) topire, (învechit) volnicie, (învechit) zdruncinare, (popular și familiar) stropșeală, (popular și familiar) stropșire, (popular) canoneală, (popular) canonire, (popular) isprăvire, (popular) sârguință, (popular) zdrobeală, (popular) zdrumicare, (popular) zobire, (rar) casare, (rar) chinuială, (rar) mărunțișare, (rar) prăbușire, (regional) verpelire; (variante) (învechit și regional) sfărmare, (învechit) sfărămare, (învechit) sfărâmire.
Sfărâmător, substantiv
Sinonime:
(tehnică) berbec, dezmembrator, (rar) distrugător, (variantă) sfărmător, (variantă) sfrâmător.
Sfărâmicios, adjectiv
Sinonime:
friabil, mălăietic, mălăieț, mălăiețos, țăndăros, (învechit) spărtigos, (popular) fărâmicios, (regional) crohos, (regional) roinos, (regional) scrupos, (regional) sfărmos, (regional) țârfos, (regional) zdroburos, (regional) zguros, (regional) zgurupăcios, (regional) zgurupos; (variante) sfărămicios, sfărâmăcios, sfărimicios, sfărmăcios, sfărmâcios, sfărmicios.
Șfărărie, substantiv (regional)
Sinonime:
fum (înecăcios), sfară, (regional) scomârlă, (regional) șfărăraie.
Sfârcâi, verb
Sinonime:
(regional) a sfârnâi, a sufla pe nas.
Sfârcel, substantiv (regional)
Sinonime:
fus; (regional) huduleț, lemnuș, sfârceauă, solodeț, surcel.
Sfârciov, adjectiv (regional)
Sinonime:
(despre oameni) uscățiv.
Sfârcos, adjectiv
Sinonime:
cartilaginos.
Sfărgaci, substantiv
Sinonime:
gătej, surcea, surcică, uscătură, vreasc.
Afanisi, verb (învechit)
Sinonime:
a anihila, a distruge, a nimici, a potopi, a prăpădi, a sfărâma, a zdrobi, a zvânta, (rar) a (se) enerva, (rar) a plictisi, (variantă) a afinisi.
Ajunge, verb Sinonime:
a sosi, a parveni, a reuşi, a izbuti, a atinge, a deveni (ceva sau cineva). Ajunge, interjecție
Sinonime:
atât! basta! destul! gata! isprăveşte! încetează! punct! sfârşeşte! stai! stop! termină! (regional) halt! ho!
Alege, verb Sinonime:
a selecta, a selecţiona, a reţine, a prefera, a da întâietate; a distinge, a deosebi, a discerne; a vota, a delega; a broda, a coase la gherghef; (reflexiv) a ieşi la iveală, a sfârşi, a se încheia (într-un fel), a adopta, a decide, a desemna, a opta, a tria.
Altercaţie, substantiv feminin Sinonime:
ceartă, sfadă, bătaie, dispută, ciocnire, violenţă de limbaj, neînţelegere.
Ameţi, verb
Sinonime:
a (se) afuma, a (se) aghesmui, a (se) buimăci, a (se) căli, a (se) cârpi, a (se) chercheli, a (se) ciupi, a (se) dezechilibra, a (se) îmbăta, a (se) magnetiza, a (se) matosi, a (se) năuci, a (se) oțeli, a (se) pili, a (se) sfinți, a (se) tămâia, a (se) trăsni, a (se) turci, a (se) turmenta, a (se) turti, a (se) ului, a (se) zăpăci, a avea amețeală, a deveni buimatic, a pricinui amețeală, a se pierde (cu firea), a-şi pierde luciditatea, (argou) a (se) mahi, (argou) a (se) matoli, (familiar) a (se) învinoșa, (învechit) a (se) cebălui, (livresc) a (se) griza, (Moldova) a (se) chefălui, (Moldova, Bucovina și Transilvania) a (se) tehui, (popular) a (se) bâigui, (popular) a (se) turlăci, (prin Transilvania) a (se) amnări, (rar) a (se) târnosi, (regional) a (se) flecui, (regional) a (se) hăbăuci, (regional) a (se) uimăci, (Transilvania și Banat) a (se) șumeni.
Angelic (angelică), adjectiv Sinonime:
îngeresc, serafic, nobil, pur, nepătat, celest, inocent, sfânt.
Arde, verb Sinonime:
a se consuma prin foc, a (se) frige; a cădea pradă focului, a pârli, a înnegri; (figurat) a (se) păcăli, a (se) înşela, a fi tras pe sfoară; a calcina, a carboniza, a incinera.
Ars (arsă), adjectiv Sinonime:
fript, pârlit; (figurat) păcălit, înşelat, dezamăgit, tras pe sfoară, derutat; calcinat, carbonizat.
Aţă, substantiv feminin Sinonime:
fir, sfoară, filet, șiret, frânghie, funie. Aţă, adverb
Sinonime:
(adverb) direct. Ata, substantiv (învechit)
Sinonime:
atu; avantaj, carte (bună), joker, plus, șansă.
Balon, substantiv neutru
Sinonime:
aerostat, montgolfier, zepelin; bulă, glob, minge, sferă, (învechit) bășică; balonzaid, fâș, fulgarin, impermeabil, manta, trenci.
Beatitudine, substantiv feminin Sinonime:
fericire, euforie, încântare, extaz, bucurie, pace, prosperitate, sfințenie.
Berbec (berbeci), substantiv masculin
Sinonime:
(zoologie) batal, (Banat, Transilvania şi Moldova) arete; (tehnică) sfărâmător; (militărie și istorie) (învechit) arete; (astronomie; articulat) (învechit) aretele.
Biciuitor (biciuitoare), adjectiv
Sinonime:
(adesea figurat) aspru, critic, dureros, flagelator, necruțător, satiric, șfichiuitor, usturător.
Bilă, substantiv feminin Sinonime:
fiere; sferă, glob; bulă.
Binecuvântat (binecuvântată), adjectiv Sinonime:
blagoslovit, sfinţit, preamărit; întemeiat, îndreptăţit, legitim; (figurat) înzestrat, talentat, dotat.
Blagoslovenie, substantiv feminin Sinonime:
blagoslovire, binecuvântare, benedicţie, preamărire, sfinţire.
Blagoslovi, verb Sinonime:
a binecuvânta, a preamări, a sfinţi.
Bluf, substantiv neutru Sinonime:
născocire, minciună, lăudăroşenie; cacealma, înşelătorie, păcăleală, tragere pe sfoară.
Borteli, verb (regional) Sinonime:
a găuri, a sfredeli, a perfora, a face gaură, (Moldova) a borti.
Botos (botoasă), adjectiv
Sinonime:
buzat, buzos, dizgrațios, râtos, urât, (regional) gurilățel, (regional) îmbotit; (figurat) arogant, bosumflat, impertinent, insolent, ireverențios, îmbufnat, îndrăzneț, necuviincios, neobrăzat, nerespectuos, nerușinat, obraznic, semeț, sfidător, sfruntat, supărat, trufaș, țanțoș, ursuz.
Brac, substantiv neutru (regional)
Sinonime:
rest, rămăşiţă; sfărâmătură, bucată.
Brava, verb Sinonime:
a înfrunta, a se împotrivi, a desfide, a sfida; a provoca.
Bravadă, substantiv feminin Sinonime:
înfruntare, sfidare, împotrivire, cutezanţă; provocare; fanfaronadă, lăudăroşenie.
Brăcinar, substantiv masculin (popular) Sinonime:
sfoară, șiret, cingătoare; bârneţ.
Bucăţică, substantiv feminin Sinonime:
părticică, bucăţea, fărâmă, firimitură, sfărâmătură, (regional) mangură, (Banat) smicurătură.
Bulă, substantiv feminin Sinonime:
băşică, bulbuc, balonaş, sferă, glob, umflătură; (învechit) decret, decizie, act de stat; act papal.
Burghiu, substantiv neutru Sinonime:
sfredel.
Cacealma, substantiv feminin Sinonime:
înşelătorie, păcăleală, tragere pe sfoară, inducere în eroare, sminteală, înşelăciune.
Canoni, verb
Sinonime:
a (se) căzni, a (se) chinui, a (se) munci, a (se) trudi, a depune eforturi susținute, a impune penitență, a îndura, a năsli, a pedepsi, a schingiui, a se forța, a se frământa, a se necăji, a se obosi, a se osârdnici, a se osârdui, a se osteni, a se sforța, a se sili, a se strădui (din răsputeri), a se supune unui canon, a se volnici, a se zbate, a se zbuciuma, a strânge, a suferi, a tortura, (figurat) a se sfărâma, (învechit și popular) a (se) nevoi, (învechit) a se învălui, (învechit) a străstui, (Moldova) a se strădănui, (popular) a se sârgui, (regional) a negăti, (regional) a se verpeli.
Cap, substantiv neutru
Sinonime:
ţeastă, craniu, căpăţână, (jargon) dovleac, glavă, tărtăcuţă, doxă, cutiuţă; căpătâi; (figurat) individ, ins, persoană, om; (figurat) minte, gândire, judecată, cugetare, cuget, raţionament, memorie; căpetenie, conducător, comandant, bulibaşă, şef, ştab, boss, patron, bonz; punct final, limită, extremitate, terminaţie, sfârşit, capăt, margine; început, frunte.
Călători, verb Sinonime:
a merge, a străbate, a se deplasa, a cutreiera, a colinda; (reflexiv, figurat) a se sfârşi, a trece dincolo, a muri, a dispare.
Călăuză, substantiv feminin
Sinonime:
conducător, ghid, îndreptar, îndrumar, îndrumător, învăţător, povăţuitor, sfătuitor, sfetnic, vademecum, (învechit și familiar) dascăl, (învechit) povață, (învechit) praveț, (învechit) tocmitor, (livresc) cicerone, (livresc) mentor, (variantă) călăuz.
Căpătâi, substantiv neutru Sinonime:
pernă; rost, situaţie, ocupaţie, îndeletnicire; sens, finalitate; capăt, cap, început, margine, sfârşit, extremitate.
Căra, verb Sinonime:
a duce, a transporta; (reflexiv) a se duce, a pleca, a se cărăbăni, a o şterge, a-și lua tălpăşiţa. Câră, substantiv
Sinonime:
(ihtiologie) (regional) sacagiţă, sfârlă, (prin Bucovina) sacăucă, (prin Moldova) smorlă; zvârlugă.
Ceartă, substantiv feminin
Sinonime:
altercaţie, neînţelegere, confruntare, conflict, discuţie, vorbă, zarvă, (popular) gâlceavă, sfadă; admonestare, admonestaţie, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş, (popular) beşteleală, muştruluială, ocară, (învechit şi regional) înfruntare, probozeală, (regional) probază, probozenie, (prin Moldova) bănat, (Moldova) şmotru, (învechit) dăscălie, împutăciune, învăţătură, preobrăzitură, probozire, răpşte, remonstrare, zabrac, (figurat) săpuneală, scuturătură; animozitate, discordie, duşmănie, învrăjbire, ostilitate, pedeapsă, pornire, sancţiune, ură, vrajbă, vrăjmăşie, zâzanie.
Cerc, substantiv neutru Sinonime:
circumferinţă; (figurat) sferă, întindere, domeniu, cuprins; grup, grupare, asociaţie.
Cercetător (cercetătoare), adjectiv
Sinonime:
atent, căutător, curios, doct, investigator, iscoditor, observator, pătrunzător, scormonitor, scotocitor, scrutător, sfredelitor, străpungător, studios.
Certa, verb
Sinonime:
a face observaţie, a lua la rost, a atrage atenţia, a se învrăjbi, a se supăra, a rupe relaţiile, (popular) a se bălăbăni, a se gâlcevi, a se sfădi, (învechit şi regional) a se pricinui, (regional) a se cârti, a (se) pricini, (Moldova) a se cârcoti, (prin Oltenia) a se rohoti, (învechit) a se pârî, a se prici, a se prigoni, (figurat) a se strica; a admonesta, a dăscăli, a dojeni, a moraliza, a mustra, (livresc) a apostrofa, (popular) a beşteli, a muştrului, a ocărî, a probozi, (popular) a sfădi, a sudui, (învechit şi regional) a înfrunta, a oropsi, a stropoli, a toi, (regional) a cârti, a tolocăni, (prin Moldova) a(-i) bănui, (Oltenia) a docăni, (prin Moldova) a mogorogi, (Moldova şi Bucovina) a moronci, (Bucovina) a puţui, (Moldova) a şmotri, (Oltenia şi Banat) a vrevi, (învechit) a preobrăzi, a prihăni, a probăzui, a prociti, (figurat) a săpuni, a scutura; a bate, a condamna, a instrui, a învăţa, a osândi, a pedepsi.
Certăreţ (certăreaţă), adjectiv (adesea substantivat)
Sinonime:
arţăgos, agresiv, gâlcevitor, gură-mare, scandalagiu, (rar) vociferant, (învechit şi popular) zavragiu, (popular) ţâfnos, zurbagiu, (popular) pricinaş, rânzos, (învechit şi regional) sfadnic, sfădalnic, sfădicios, (regional) arţăgaş, gâlcevos, potcaş, scandalos, sfădăios, sfădăreţ, sfădăuş, (Moldova şi Bucovina) cârciogar, (Transilvania) porav, (prin Oltenia) pricinelnic, (prin Oltenia şi Banat) pricinos, (învechit) pricelnic, pricios, pricitor, sfădaci, sfăditor, (figurat) clonţos, colţos, ţăndăros.
Chercheli, verb
Sinonime:
a (se) afuma, a (se) aghesmui, a (se) ameți, a (se) căli, a (se) ciupi, a (se) cârpi, a (se) îmbăta, a (se) magnetiza, a (se) matosi, a (se) oțeli, a (se) pili, a (se) sfinți, a (se) tămâia, a (se) trăsni, a (se) turci, a (se) turmenta, a (se) turti, (argou) a (se) mahi, (argou) a (se) matoli, (familiar) a (se) învinoșa, (livresc) a (se) griza, (Moldova) a (se) chefălui, (popular) a (se) turlăci, (prin Transilvania) a (se) amnări, (rar) a (se) târnosi, (regional) a (se) flecui, (Transilvania și Banat) a (se) șumeni.
Chibzui, verb
Sinonime:
a analiza, a aprecia, a bănui, a cântări, a considera, a consulta, a crede, a cugeta, a cumpăni, a delibera, a dezbate, a discuta, a drămui, a găsi, a gândi, a ghici, a imagina, a închipui, a întrezări, a judeca, a măsura, (învechit) a mândri, a medita, a număra, a opina, a plănui, a presupune, a prevedea, a proiecta, a raționa, a reflecta, (învechit) a rezona, (învechit) a semui, a sfătui, a socoti, a ști, a visa, (învechit și regional) a sămălui, (învechit) a cunoaște, (învechit) a meditarisi, (livresc) a pertracta, (popular) a chiti.
Chinuitor (chinuitoare), adjectiv
Sinonime:
apăsător, arzător, dureros, intens, mistuitor, mortifiant, mortificant, mortificător, obsedant, puternic, rebel, străpungător, supărător, torturant, torționar, trudnic, violent, viu, zbuciumător, (figurat) ascuțit, (figurat) sfredelitor, (figurat) tiranic, (învechit și popular) necăjos, (rar) torturător.
Chiul, substantiv neutru Sinonime:
fugă (de muncă sau de școală), absenţă, sustragere, lenevire, tragere pe sfoară, înşelătorie.
Chiuli, verb Sinonime:
a trage chiulul, a se sustrage, a absenta, a trage pe sfoară, a înşela.
Cină, substantiv feminin
Sinonime:
dineu, masă de seară, supeu, (cina de apoi) parastas, (cina Domnului) Sfânta Euharistie, (regional) cinioară, (variantă) ciună. Cina, verb
Sinonime:
a cinui, a lua cina, a lua masa de seară, a supa.
Cinic (cinică), adjectiv Sinonime:
sfidător, fără scrupul, fără jenă.
Ciopârţi, verb
Sinonime:
a tăia în bucăţi, a îmbucătăţi, a sfârteca, a sfâşia, (popular) a căsăpi, (popular) a dumica, (regional) a crâmpoţi, a măcelări, (Moldova, Bucovina şi Banat) a ciocârti, (prin Moldova) a cârnosi, (prin Banat) a cârti, (Moldova şi Bucovina) a hăcui.
Cârcotă, substantiv feminin
Sinonime:
neînţelegere, conflict, ceartă, gâlceavă, sfadă, animozitate, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuţie, disensiune, dispută, divergenţă, învrăjbire, litigiu, vrajbă, zâzanie.
Cârcoti, verb Sinonime:
a se certa, a se gâlcevi, a se sfădi; a comenta.
Cârâi, verb Sinonime:
(figurat) a cicăli, a bate capul, a plictisi; (reflexiv) a se certa, a se gâlcevi, a se sfădi, a se cârcoti.
Cârti, verb
Sinonime:
a protesta, a obiecta, a se plânge, (figurat) a murmura, a admonesta, a certa, a ciopârţi, a critica, a crâcni, a dăscăli, a dojeni, a învrăjbi, a moraliza, a mustra, a plânge, a protesta, a sfârteca, a sfâşia, a supăra.
Coadă, substantiv feminin
Sinonime:
cosiţă, plete; peduncul; trenă; şir de oameni; mâner; capăt, extremitate, sfârșit; (coada-boului) lumânare, lumânărică; (coada-cocoşului) iris, stânjen, stânjenel; (coada-hârţului) coada-şoricelului; (coada-iepei) barba-ursului, coada-calului; (coada-leului) talpa-gâştei; (coada-lupului) lumânare, lumânărică, salvie austriacă; (coada-mielului) coada-cocoşului, lumânare, lumânărică, salvie; (coada-mânzului) barba-ursului, coada-calului; (coada-mâţei) papanaş; (coada-popii) spânz; (coada-priculicilor) barba-popii; (coada-racului) turiţă-mare; (coada-şopârlei) barba-caprei; (coada-şoricelului) pătlagină; (coada-vacii) bătrâniş, coada-cocoşului, lumânare, lumânărică, praz, salvie; (coadă-de-găină) iarbă-mare, răcovină; (coadă-de-şarpe) belemnit; (coadă-făloasă) codobatură, prundar, prundaş; (coadă-roşie) codroş.
Coardă, substantiv feminin
Sinonime:
strună; (popular) vână, nervi, muşchi, tendon, ligament; (popular) curmei; (tehnică) sfoară; (prin Moldova şi Oltenia) săgeată; (tehnică) arc, (regional) crac, punte; (regional) coadă, rână; (tehnică) (regional) apărătoare, ceatlău, gânj, lambă, legătură, prăjină; braţ; (botanică) viţă, lăstar de viţă de vie; (anatomie) (coardă dorsală) notocordă; crucea dinapoi, spadă; (coarda-ielelor) silnic.
Comerciant, substantiv masculin
Sinonime:
negustor, vânzător, (învechit şi regional) sfârnar, (regional) târguitor, (învechit) cupeţ, negociant, negociator, privătar; bișnițar.
Comerţ, substantiv neutru
Sinonime:
schimb, negoţ, negustorie, afacere, tranzacţie, troc; butic, magazin, debit, regie, tutungerie, prăvălie, (învechit şi regional) sfârnărie, (turcism învechit) pazarlâc; vânzare, cumpărare.
Compartiment, substantiv neutru
Sinonime:
căsuţă, despărţire, despărţitură, (învechit) despărţământ, (franţuzism învechit) cază; (învechit) cupeu; sferă, domeniu, sector, secţie.
Conciliabul, substantiv neutru Sinonime:
consfătuire, consiliu, sfat; complot, urzire, uneltire.
Conduce, verb
Sinonime:
a îndruma, a dirija, a orienta; a însoţi pe cineva, a călăuzi, a acompania; a cârmui, a dirigui, a domni, a guverna, a stăpâni, (învechit şi popular) a oblădui, (învechit) a birui, a chivernisi, a duce, a ocârmui, a povăţui; a administra, a comanda, a prezida, a ghida, a sfătui, a şofa, a mâna.
Consfinți, verb
Sinonime:
a stabili, a legifera, a hotărî, a decide, a consacra, a fixa, a statornici, (învechit) a sfinţi; (termen juridic) a confirma, a întări, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra; a legaliza.
Consiliu, substantiv neutru
Sinonime:
sfat, povață, îndemn, îndrumare; consfătuire, reuniune, adunare; (consiliu de miniştri) cabinet, executiv, guvern, (învechit) minister; primărie, (învechit) vornicie; învăţătură, povaţă, povăţuire, vorbă.
Consulta, verb
Sinonime:
a cere sfat, a întreba, a chestiona; a cerceta, a căuta, a parcurge, a citi; a examina, a vedea, a se sfătui, (rar) a se consfătui, (învechit şi popular) a se chibzui, (Moldova) a se cislui, (învechit, în Transilvania) a se divăni.
Consultație, substantiv feminin Sinonime:
sfat, părere, lămurire; consult, vizită medicală; meditație.
Consuma, verb
Sinonime:
a întrebuința, a folosi, a utiliza; a mânca, a îngurgita; a nimici, a distruge; a se istovi, a se obosi, a se slei; (învechit) a metahirisi; a pierde; a bea; a cheltui; (figurat) a înghiţi; a intra, a merge; a (se) epuiza, a (se) isprăvi, a (se) sfârşi, a (se) termina, (regional) a (se) găti, (figurat) a (se) topi; a zbuciuma, a chinui.
Conteni, verb
Sinonime:
a înceta, a se linişti, a se opri, a se sfârşi, a (se) termina, a se întrerupe, a se curma, a se potoli, a sta, (învechit şi popular) a (se) ostoi, (prin Banat) a se prorupe, (Moldova) a tinchi, (învechit) a se precurma.
Controversă, substantiv feminin
Sinonime:
altercație, contestație, diferend, discuție, dispută, provocare, polemică, contradicţie, litigiu, (popular) sfadă.
Copleşitor (copleşitoare), adjectiv
Sinonime:
impresionant, emoţionant; extraordinar, uriaş, prea mult, apăsător, covârşitor, sfâşietor, pătrunzător, (figurat) strivitor.
Covârşitor (covârşitoare), adjectiv
Sinonime:
apăsător, copleşitor, formidabil, impresionant, dominant, sfâşietor, pătrunzător, (figurat) strivitor.
Cuart, substantiv
Sinonime:
(învechit) a patra parte, pătrime, sfert, (variantă) cvart; cart, gardă, serviciu.
Cură, substantiv feminin Sinonime:
tratament, îngrijire, dietă. Cura, verb
Sinonime:
a apăra, a căuta, a curăţa, a defrişa, a despăduri, a dezghioca, a dezvinovăţi, a disculpa, a distruge, a îngriji, a justifica, a nimici, a potopi, a prăpădi, a scuza, a sfărâma, a trata, a zdrobi, a zvânta.
Curăţa, verb
Sinonime:
a face curat, a deretica, a limpezi, a (se) purifica; (familiar) a omorî, a ucide, a distruge; a elimina, a îndepărta, a înlătura, a şterge, (învechit şi regional) a cura, (Transilvania) a tăgăşi, a dezinfecta; a asasina, a se debarasa, a deceda, a se descotorosi, a dispărea, a duce, a izbăvi, a mântui, a muri, a pieri, a (se) prăpădi, a răposa, a răscumpăra, a salva, a scăpa, a sfârşi, a (se) stinge, a sucomba, a suprima.
Cuvios, adjectiv
Sinonime:
credincios, cucernic, cuviincios, decent, evlavios, inteligent, milostiv, omenos, pios, politicos, preacredincios, religios, sfânt, smerit, (franțuzism) devot, (în limbajul bisericesc) drept, (învechit și regional) smernic, (învechit) asemănător, (învechit) bine-credincios, (învechit) blagocestiv, (învechit) distins, (învechit) frumos, (învechit) înțelept, (învechit) just, (învechit) motivat, (învechit) pietos, (învechit) postnic, (învechit) potrivit, (învechit) pravoslavnic, (învechit) preapodobit, (învechit) preapodobnic, (învechit) râvnitor, (învechit) respectuos, (învechit) suficient, (variantă) (învechit) cuvinios, (variantă) (învechit) cuvinos. Cuvios, substantiv
Sinonime:
călugăr, cucernic, reverend, sfânt.
Dare, substantiv feminin
Sinonime:
bir, impozit, contribuţie, sfert, (învechit) dajdie, adet; trasare; (dare de seamă) raport, referat, situaţie, (prin Transilvania) sămădaş, (învechit) doclad, otnoşenie, tacrir, (rusism învechit) predstavlenie.
Dăscăli, verb
Sinonime:
a învăţa, a povăţui, a sfătui, a îndruma; a dojeni, a mustra, a cicăli, a admonesta, a certa, a moraliza, (popular) a beşteli, a muştrului, a ocărî, a probozi, (popular) a sfădi, a sudui, (învechit şi regional) a înfrunta, a oropsi, a stropoli, a toi, (regional) a cârti, a tolocăni, (prin Moldova) a(-i) bănui, (Oltenia) a docăni, (prin Moldova) a mogorogi, (Moldova şi Bucovina) a moronci, (Bucovina) a puţui, (Moldova) a şmotri, (Oltenia şi Banat) a vrevi, (învechit) a preobrăzi, a prihăni, a probăzui, a prociti, (familiar, figurat) a săpuni, a scutura.
Debil (debilă), adjectiv
Sinonime:
plăpând, firav, slab, maladiv, bolnăvicios, delicat, fragil, gingaş, pirpiriu, prizărit, sfrijit, slăbănog, slăbuţ, şubred, (popular) piţigăiat, (învechit şi regional) mârşav, ticălos, (regional) gubav, morânglav, (Muntenia şi Transilvania) sighinaş, (Muntenia şi Oltenia) şiştav.
Decent (decentă), adjectiv
Sinonime:
cuviincios, cumsecade, la locul său, respectuos, politicos; pudic, ruşinos, sfios; acceptabil, onorabil.
Deces, substantiv neutru
Sinonime:
decedare, dispariție, exitus, extincție, încetare din viață, moarte, pieire, prăpădire, răposare, repaus, repauzare, sfârșit, stingere, sucombare, (argotic) mierleală, (argotic) mierlire, (argotic) verdeș, (ironic) crăpare, (învechit si popular) săvârșire, (învechit) petrecanie, (învechit) petrecere, (învechit) pierdere, (învechit) piericiune, (învechit) prăpăditură, (învechit) pristăvire, (învechit) săvârșenie, (învechit) săvârșit, (învechit) scădere, (învechit) sconcenie, (popular) pierzanie, (popular) pierzare, (regional) pieiște, (regional) topenie.
Delapida, verb
Sinonime:
a sustrage, a defrauda, a deturna, a-şi însuşi, (rar) a frauda, (învechit şi familiar) a sfeterisi.
Delibera, verb Sinonime:
a chibzui, a gândi, a judeca, a analiza, a se sfătui.
Demers, substantiv neutru Sinonime:
intervenţie, încercare, efort, sforţare.
Desăvârşi, verb
Sinonime:
a perfecţiona; a înfăptui, a săvârşi, a împlini, a îndeplini, a (se) realiza; a încheia, a sfârşi, a termina.
Desăvârşit (desăvârşită), adjectiv
Sinonime:
deplin, complet; perfect, măiestrit, magistral, fără cusur, ireproşabil, nemărginit, absolut; sfânt.
Desfide, verb Sinonime:
a brava, a sfida, a provoca.
Despica, verb
Sinonime:
a (se) crăpa, a spinteca, a despărţi, a separa, a desface, a sparge, a tăia, (regional) a sfărâma, a (se) deschide, a străbate.
Destrăma, verb
Sinonime:
a rupe, a (se) desfira, a desface, a descompune, a dizolva, a dezmembra, a îmbucătăţi, a (se) deşira, a (se) strica, (învechit) a (se) rânji, a se rări, (rar) a se dezlâna, a risipi; a sfărâma.
Discuta, verb
Sinonime:
a convorbi, a conversa, a dialoga, a dezbate, a vorbi, (livresc) a se întreţine, (popular) a (se) sfătui, (învechit şi regional) a băsădi, (regional) a povesti, (Banat) a turvini, (învechit) a vorovi, a chibzui.
Discuţie, substantiv feminin
Sinonime:
conciliabul, convorbire, dezbatere, conversaţie, consfătuire, dialog; controversă, dispută, altercaţie, ceartă, dezacord, diferend, neînţelegere, disensiune, schimb; deliberaţie, deliberare; (la plural) palavre; (livresc) colocviu, (popular) sfat, vorbă, (Banat) turvin, (învechit) voroavă, (învechit, în Transilvania) beseadă, (turcism învechit) musaferea, (familiar) parolă, şuetă.
Distruge, verb
Sinonime:
a (se) nimici, a (se) ruina, a desfiinţa, a face praf, a stârpi, a devasta, a pârjoli, a (se) prăpădi, a pustii, (regional) a pustului, (învechit) a sfârşi, a (se) strica, a lichida, (figurat) a topi; a masacra, a rade, a zdrobi, (învechit şi regional) a sparge, (figurat) a pulveriza, a şterge; a (se) nenoroci, (învechit şi regional) a (se) ticăloşi, a vătăma, a mistui, (figurat) a sfărâma, a ucide, a (se) mânca, a (se) roade.
Divan, substantiv neutru Sinonime:
canapea; (învechit) judecată, proces; sală, consiliu, sfat.
Divin (divină), adjectiv
Sinonime:
admirabil, bisericesc, ceresc, demiurgic, dumnezeiesc, încântător, minunat, preaînalt, providențial, religios, sfânt, splendid, superb, (livresc) celest, (popular) sânt, (rar) div, (rar) îndumnezeit, (rar) zeiesc.
Dovedi, verb
Sinonime:
a demonstra, a atesta, a proba; a (se) arăta, a manifesta, a vădi; a învinge, a birui, a răpune, a întrece; a prididi, a răzbi, a isprăvi, a mântui; a confirma, a argumenta, a întări, a susţine; a asasina, a bate, a încheia, a înfrânge, a omorî, a sfârşi, a suprima, a termina, a ucide.
Duce, verb
Sinonime:
a (se) transporta, a căra; a merge, a (se) deplasa, a pleca, a colinda, a cutreiera; a trăi, a vieţui, a-şi petrece viaţa, a porni, (popular) a (se) mişca, (învechit şi regional) a păsa, a trece, a aduce, a ghida, a însoţi, a purta, a transmite, a se îndrepta, a trasa, a răspândi, a desfăşura, a întreţine, a suporta, a rezista, a-i merge, a sfârşi, a muri; a ademeni, a amăgi, a cârmui, a conduce, a dirigui, a domni, a guverna, a încânta, a înşela, a minţi, a momi, a păcăli, a prosti, a stăpâni, a trişa.
Dumica, verb Sinonime:
a sfărâma, a rupe, a fărămiţa, a ciopârţi; a distruge, a nimici.
Duşmănie, substantiv feminin
Sinonime:
ură, vrăjmăşie, ostilitate, animozitate, discordie, învrăjbire, pornire, vrajbă, zâzanie, (livresc) inimiciţie, (învechit şi popular) price, (popular şi familiar) dihonie, (popular) pică, (învechit şi regional) ceartă, pizmă, pizmuire, scârbă, (Moldova) poxie, (învechit) mozavirie, neprietenie, patos, scandală, sfadă, urâciune, vrăjbie, (latinism) rancoare.
Efort, substantiv neutru
Sinonime:
strădanie, străduinţă, sforţare, silinţă, osteneală, străduială, sârguinţă, râvnă, caznă, opintire, opinteală, trudă, greutate, încercare; (fizică) (efort unitar) tensiune.
Elucida, verb
Sinonime:
a clarifica, a descurca, a desluşi, a explica, a lămuri, a limpezi, a preciza, a rezolva, (figurat) a descâlci, (figurat) a lumina, (învechit) a pliroforisi, (învechit) a răspica, (învechit) a sfeti.
Energie, substantiv feminin
Sinonime:
forţă, putere, tărie, vigoare, vlagă, vioiciune, dinamism, impetuozitate, robusteţe, vitalitate, (livresc) potenţă, (popular) vânjoşenie, vânjoşie, vârtoşie, voinicie, (regional) mau, vânj, vlastă, (Muntenia, Oltenia şi Banat) snagă, (învechit) sforţă, tărime, vârtute, vlavie, (figurat) sevă, bărbăție; (fizică) (energie atomică) energie nucleară; (energie electrică) lumină electrică.
Epilog, substantiv neutru
Sinonime:
concluzie, deznodământ, final, încheiere, perorație, rezumat, sfârşit, (învechit) epilogon, (învechit) epilogos, (livresc) fine.
Epuiza, verb Sinonime:
a termina, a sfârşi, a isprăvi; a istovi, a slei, a extenua, a obosi, a osteni.
Eşua, verb
Sinonime:
a fi înfrânt; a se sfărâma, a se zdrobi, a cădea, a suferi un eșec, a da greș, a nu reuși, a nu izbuti, a rata.
Expira, verb
Sinonime:
a (se) sfârşi, a se termina, a se încheia; a muri, a răposa, a deceda, a pieri, a înceta din viaţă, a se isprăvi, a se împlini, a dispărea, a duce, a prăpădi, a stinge.