Osândi
Osândi, verb
Sinonime: a condamna, a pedepsi; a dezaproba, a înfiera, a critica; a sili, a obliga; a constrânge.  
 
Osânditor
Osânditor, adjectiv
Sinonime: condamnatoriu, dezaprobator, pedepsitor.  
 

Certa
Certa, verb
Sinonime: a face observaţie, a lua la rost, a atrage atenţia, a se învrăjbi, a se supăra, a rupe relaţiile, (popular) a se bălăbăni, a se gâlcevi, a se sfădi, (învechit şi regional) a se pricinui, (regional) a se cârti, a (se) pricini, (Moldova) a se cârcoti, (prin Oltenia) a se rohoti, (învechit) a se pârî, a se prici, a se prigoni, (figurat) a se strica; a admonesta, a dăscăli, a dojeni, a moraliza, a mustra, (livresc) a apostrofa, (popular) a beşteli, a muştrului, a ocărî, a probozi, (popular) a sfădi, a sudui, (învechit şi regional) a înfrunta, a oropsi, a stropoli, a toi, (regional) a cârti, a tolocăni, (prin Moldova) a(-i) bănui, (Oltenia) a docăni, (prin Moldova) a mogorogi, (Moldova şi Bucovina) a moronci, (Bucovina) a puţui, (Moldova) a şmotri, (Oltenia şi Banat) a vrevi, (învechit) a preobrăzi, a prihăni, a probăzui, a prociti, (figurat) a săpuni, a scutura; a bate, a condamna, a instrui, a învăţa, a osândi, a pedepsi.  
 
Condamna
Condamna, verb
Sinonime: a dezaproba, a reproba, a repudia, a blama; a pedepsi, a osândi, a sancţiona; a învinui, a ponegri.  
 
Constrânge
Constrânge, verb
Sinonime: a sili, a obliga, a impune, a face, a forţa, (livresc) a soma, a violenta, (popular) a silnici, (învechit şi regional) a strânge, (prin Banat) a tipi, (învechit) a asupri, a îndemna, a necesita, a pripi, a silui, a strâmtora, (figurat) a presa; a nevoi, a supune, a condamna, (popular) a osândi; a reduce.  
 
Forţa
Forţa, verb
Sinonime: (popular) a osândi, a condamna, a constrânge, a face un efort, a încerca, a năzui, a nevoi, a obliga, a opinti, a presa, a se sforţa, a (se) sili, a (se) strădui, a supune, a-şi da osteneala, a-şi da silinţa.

Forţă, substantiv feminin
Sinonime: (Banat) sălăbărie, (învechit) nevoie; (la plural) armată, unităţi militare; (livresc) servitute, capacitate, constrângere, energie, intensitate, potrivnicie, presiune, putere, putinţă, silă, silință, silnicie, silnicire, somitate, strângere, strânsoare, tărie, vigoare, violenţă, volum; (forţă portantă) portanţă; (forţă de muncă) mână de lucru.  
 
Înfiera
Înfiera, verb
Sinonime: a condamna, a osândi, a stigmatiza, a veşteji, a dezaproba.  
 
Osândă
Osândă, substantiv feminin
Sinonime: condamnare, osândire, pedeapsă; chin, caznă, suferinţă, supliciu, blestem, pacoste, năpastă, nenorocire, urgie.  
 
Pedepsi
Pedepsi, verb
Sinonime: a sancţiona, a condamna, a osândi; a răzbuna, a plăti, a răsplăti.  
 
Penaliza
Penaliza, verb
Sinonime: a sancţiona; a osândi, a condamna.  
 
Sancţiona
Sancţiona, verb
Sinonime: a aproba, a confirma, a încuviinţa, a statornici, a consfinţi; a condamna, a pedepsi, a osândi.  
 
Damnat (damnată)
Damnat (damnată), adjectiv
Sinonime: osândit, blestemat, condamnat, pedepsit, reprobat.  
 
Anatemă
Anatemă, substantiv
Sinonime: afurisenie, afurisire, blestem, excludere, excomunicare, osândire, ostracizare, (învechit) proclețenie, (învechit) procleție, (variantă) anaftemă, (variantă) anaftimă.

Anatema, verb (învechit)
Sinonime: a anatemiza.  
 
Blamare
Blamare, substantiv
Sinonime: blam, condamnare, condamnațiune, dezaprobare, dezavuare, facere de râs, înfierare, neaprobare, păcălire, reprehensiune, reprobare, reprobațiune, respingere, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit) prihană, (popular) osândire.  
 
Certare
Certare, substantiv
Sinonime: dojenire, mustrare, (livresc) apostrofare, (popular) sfădire, ceartă; condamnare, osândă, osândire, pedeapsă, pedepsire.  
 
Certat
Certat, adjectiv
Sinonime: învrăjbit, supărat; condamnat, osândit, pedepsit.  
 
Condamnare
Condamnare, substantiv
Sinonime: osândire, osândă, pedepsire, pedeapsă, (învechit) certare, oblicire, (livresc) penitenţă, (învechit şi regional) lege, ştraf, (regional) pedepsie, judecată, pilduire; dezaprobare.  
 
Condamnat
Condamnat, adjectiv
Sinonime: osândit, pedepsit, (învechit) certat.

Condamnat, substantiv
Sinonime: deţinut, ocnaş, osândit, puşcăriaş, (popular) rob, (glumeţ) pensionar.  
 
Dezaprobare
Dezaprobare, substantiv
Sinonime: blam, blamare, condamnare, înfierare, neaprobare, reprobare, respingere, stigmatizare, (livresc) dezavuare, reprehensiune, (rar) reprobaţiune, sancţionare, (popular) osândire, (învechit) prihană, (figurat) veştejire.  
 
Dezaproba
Dezaproba, verb
Sinonime: a blama, a condamna, a înfiera, a proscrie, a reproba, a respinge, a stigmatiza, (livresc) a dezavua, (rar) a sancţiona, (popular) a osândi, (învechit) a mustra, a protesta, (figurat) a veşteji.  
 
Neaprobare
Neaprobare, substantiv
Sinonime: blam, blamare, condamnare, dezaprobare, dezavuare, înfierare, reprehensiune, reprobare, reprobațiune, respingere, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit) prihană, (popular) osândire.  
 
Pensionar
Pensionar, substantiv
Sinonime: intern, (regional) pensionist; arestat, condamnat, deţinut, întemniţat, ocnaş, osândit, prizonier, puşcăriaş.  
 
Reprobare
Reprobare, substantiv
Sinonime: blam, blamare, condamnare, dezaprobare, dezavuare, înfierare, neaprobare, reprehensiune, reprobațiune, respingere, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit) prihană, (învechit) reprubare, (popular) osândire.  
 
Înfierare
Înfierare, substantiv
Sinonime: blam, blamare, condamnare, dezaprobare, dezavuare, înfierat, însemnare, neaprobare, reprehensiune, reprobare, reprobațiune, respingere, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit) pecetluire, (învechit) prihană, (popular) osândire, (regional) săgnire.  
 
Oblicire
Oblicire, substantiv (învechit)
Sinonime: aflare, condamnare, descoperire, dojenire, dovedire, osândire, pedepsire.  
 
Damnare
Damnare, substantiv
Sinonime: blestemare, condamnare (la chinurile infernului), damnație, damnațiune, osândire.  
 
Damnat
Damnat, adjectiv
Sinonime: blestemat, condamnat, interzis, reprobat, supus chinurilor infernului.

Damnat, substantiv
Sinonime: om blestemat, om osândit (la chinurile iadului), paria.  
 
Damnatism
Damnatism, substantiv
Sinonime: blestemare, condamnare, damnare, damnațiune, osândire.  
 
Stigmatizare
Stigmatizare, substantiv
Sinonime: blam, blamare, condamnare, dezaprobare, dezavuare, înfierare, înfierat, neaprobare, reprehensiune, reprobare, reprobațiune, respingere, sancționare, (figurat) veștejire, (învechit) pecetluire, (învechit) prihană, (popular) osândire.  
 
Condamnatoriu
Condamnatoriu, adjectiv
Sinonime: (despre sentințe) osânditor.  
 
Condemna
Condemna, verb (învechit)
Sinonime: a condamna, a declara pierdut fără speranță, a obliga la, a osândi, (figurat) a reproba; a astupa (o ușă).  
 
Condemnare
Condemnare, substantiv (învechit)
Sinonime: blam, blamare, condamnare, condamnațiune, dezaprobare, înfierare, neaprobare, osândă, pedeapsă, pedepsire, reprobare, reprobațiune, respingere, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit și regional) lege, (învechit și regional) ștraf, (învechit) certare, (învechit) judecată, (învechit) oblicire, (învechit) pilduire, (învechit) prihană, (livresc) dezavuare, (livresc) penitență, (livresc) reprehensiune, (popular) osândire, (regional) pedepsie.  
 
Condemnat
Condemnat, adjectiv (învechit)
Sinonime: condamnat, criticat, incurabil, nevindecabil, osândit, pedepsit, (învechit) certat, (învechit) necurabil.

Condemnat, substantiv (învechit)
Sinonime: condamnare, condamnat, deținut, ocnaș, osândit, pușcăriaș, (glumeț) pensionar, (popular) rob.  
 
Păgubie
Păgubie, substantiv (învechit)
Sinonime: condamnare, osândire.  
 
Respingere
Respingere, substantiv
Sinonime: blam, blamare, condamnare, dezaprobare, dezavuare, excludere, inacceptare, înfierare, neacceptare, neadmitere, neaprobare, recuzare, refuz, refuzare, rejectare, rejectat, renegare, reprehensiune, reprobare, reprobațiune, repudiere, repulsie, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit) prihană, (învechit) recuzație, (popular) osândire.  
 
Reprubare
Reprubare, substantiv (învechit)
Sinonime: blam, blamare, condamnare, dezaprobare, dezavuare, înfierare, neaprobare, reprehensiune, reprobare, reprobațiune, respingere, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit) prihană, (popular) osândire.  
 
Bintătui
Bintătui, verb (învechit și regional)
Sinonime: a condamna, a osândi, a pedepsi, (variantă) a bântătui.  
 
Pedepsitor
Pedepsitor, adjectiv
Sinonime: coercitiv, constrângător, osânditor, punitiv, (învechit) răsplătitor.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Dictoo
Dicționar